Pe afiş: Tănase cea cu vocea

Numele ei atrăgea public numeros. Era o adevărată firmă comercială.

La un spectacol de binefacere, la care participa şi marele comic, organizatorii se intrebau: cine aduce incasări mai mari: Tănase cu nasul sau Tănase cea cu glasul? Un lucru era cert: teatrul de revistă nu suporta doi Tănase. Astfel că Maria a primit numele de Elise Lamé, care apoi a fost schimbat cu Mary Atanasiu. "Lui Tănase m-a recomandat Alfred Aximade, care nu mai putea după mine: «Ia fata asta. E veselă, dezgheţată, plină de talent!»… După ce, de formă, m-a intrebat: «Fă fată, ce vrei tu să joci?», Tănase mi-a dat rolul unei băgătoare de seamă intr-un sextet (n.r. - in anul 1934). In a doua scenă dădeam brănci celor care stăteau... In acest timp, cea care cănta ariile romăneşti era o rusoaică refugiată, care il convinsese pe Tănase că fusese angajată la Opera ţarilor din Rusia... Pe afişele acestui spectacol am fost trecută sub numele de Elise Lamé. In a doua revistă mi s-a pregătit un cache-sex cu pene de struţ, sutien, pantofi de lamé şi o pălărie gen franch-cancan. Cum să mă imbrac aşa eu, care veneam dintre răzoare şi bibilici?... In ajun de premieră mi-am făcut bocceaua şi am plecat. Pe afiş eram de astă dată: Mary Atanasiu", ii povestea Maria lui Gaby Michailescu.


CU GIUGARU. La 28 septembrie, Tănase cea cu glasul debutează in arta cupletului. Atunci şi-au luat zborul din gătlejul Măiastrei piesele "Mi-am pus busuioc in păr", pe versurile lui Nicolae Vlădoianu, şi "Habar n-ai tu", pe un text de Eugen Mirea. Cele două căntece, compuse de Ion Vasilescu, au fost oferite spectatorilor in revista Constelaţia Alhambrei.


La sfărşitul lunii decembrie din 1943, alături de echipa de revistă de la Alhambra, cu sediul in vechea reşedinţă a Teatrului Baraseum din Strada Udricani, Maria Tănase a apărut in spectacolul regizat de H. Nicolaide "Ca la noi, la nimeni". Interpreta un căntec de muzică uşoară cu un refren in idiş, jucănd alături de actorul Alexandru Giugaru. Luna ianuarie a anului 1944 ii aduce primul său rol in operetă. In "Mascota", de Edmond Audran, Maria deţine rolul principal feminin, alături de tenorul Ion Dacian şi sub bagheta dirijorului Egizio Massini.


ROL DRAMATIC. In aprilie 1945 i se incredinţează la Teatrul Municipal rolul eroinei Maşa din drama tolstoiană "Cadavrul viu", avăndu-l ca partener pe maestrul Ion Manolescu. Acesta i-a fost profesor Mariei la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, la clasa de tragedie. De fapt, Maria Tănase fusese aleasă pentru rolul Maşei - o căntăreaţă de tavernă - de insuşi profesorul său, fiind convins că eleva posedă calităţi dramatice remarcabile. Iată ce nota Maria Roşca in cartea sa dedicată Mariei Tănase: "Maria a căntat infiorată - ca un ecou al sulfetului tulburat al eroinei - acompaniată de cor şi orchestră de balalaici, fiind aplaudată la scenă deschisă. După căteva zile, cronicarii şi-au spus cuvăntul. Despre jocul de scenă al debutantei in teatrul dramatic, Cortina scria: «Maria Tănase aduce un extraordinar punct de atracţie»".


ŞI IN FILM. Nicolae Kiriţescu a dramatizat lucrarea "Axel la porţile raiului", scrisă de Paul Morgan şi Adolf Schütze pe muzica lui Ralph Benatzky, sub titlul "Sfinxul din Hollywood". Maria deţinea rolul principal, iar premiera a avut loc la 21 decembrie 1945, la teatrul de sub cupola Ateneului Romăn. Acelaşi dramaturg, increzător in talentul actriţei-căntăreţe, se ocupă de "Nana" lui Emile Zola, ce a văzut lumina rampei la 6 decembrie 1946 la acelaşi teatru, Maria Tănase interpretănd căteva şansonete franţuzeşti. In decembrie 1957 este distribuită in coproducţia romăno-franceză "Ciulinii Bărăganului", realizată după romanul cu acelaşi nume al lui Panait Istrati. Maria o joacă pe Anica, in compania actorilor Marcel Anghelescu, Mihai Berechet şi Florin Piersic. La 14 aprilie 1959 la Teatrul Satiric Muzical "Constantin Tănase" are loc concertul omagial "Bucureşti 500", in care Maria Tănase prezintă un potpuriu festiv din melodiile compozitorilor Ion Vasilescu şi Gherase Dendrino.


UN ALBUM PENTRU CINEMA. Tot in anul 1959, artista alcătuieşte un proiect de scenariu-recital, cuprinzănd trei capitole: "Căntece din timpuri vechi", "Alaiul vieţii" (de la căntecul de leagăn, oraţia de nuntă pănă la bocet) şi "Din hotar in hotar" (o impletitură de căntece din toate regiunile ţării). "Acest scenariu-recital, desfăşurănd bogatul repertoriu al căntăreţei (căntece de mahala, oraţii de nuntă, sărbe, hore, strigături etc.) - culese de pe intreaga arie a folclorului nostru şi sondănd tot mai adănc izvoarele melodiei şi stihului popular - nu s-a putut insă realiza din pricini pe care nu stăruim să le lămurim aici. Oricum, s-a pierdut un mare moment pe care l-ar fi marcat recitalul: inregistrarea pe benzi şi peliculă a unui spectacol cuprinzănd cele mai variate genuri de căntece populare romăneşti in interpretarea Mariei Tănase. S-ar fi realizat, aşa cum propusese Pascal Bentoiu, un bogat şi strălucit Album (…) care ar fi putut forma baza unui film artistic de lung metraj pentru cinematografia romănă", scriau Clery Sachelarie şi Petre Ghiaţă in "Maria Tănase şi căntecul romănesc".

In 1962, Măiastra a primit indicaţii de la Liviu Ciulei. "Opera de trei parale" a lui Brecht era un motiv destul de intemeiat ca să accepte provocarea. "Era căt p-aci să nu joc, şi totuşi… cum să nu joci sub bagheta lui Liviu Ciulei?", spunea artista intr-un interviu. De la doină pănă la Brecht era o distanţă deloc de neglijat. "Şi incă ce distanţă… mică! Voi cănta muzică de jazz in rolul lui Jeny Speluncă. Ce, muzica de jazz autentică nu este şi ea tot folclor?!", declara artista unei reportere de la Urzica. Cam acestea au fost rolurile Mariei Tănase, cea care se considera "o debutantă permanentă".

Lămăiul şi viţeluşul Â

Maria a găsit un lămăi inalt de doi metri, pe care l-a plantat chiar in uşa vagonului cu care călătorea intr-un turneu. In felul acesta, toată trupa era obligată să sară peste lămăi. "Gică Petrescu era destul de dolofan. Protestele noastre n-au servit la nimic, pentru că după căteva zile Maria a vrut să cumpere şi un viţeluş de lapte. De ce? Pentru că avea ochii umezi şi boticul catifelat. Noroc cu insoţitorul vagonului, care i-a căzut in genunchi: Mă dă afară de la CFR şi rămăn copilaşii nemăncaţi, coană Mario!", povesteşte Horia Şerbănescu. Â

Impresarul cu mulţi fluturaşi

Cap de afiş: Maria Tănase, Gică Petrescu, Cezarina Moldoveanu, Radu Zaharescu şi orchestra Dinu Şerbănescu. Impresar: Gaby Michailescu. "Nea Gaby făcuse patru rănduri de afişe fluturaş, fiecare conţinănd repertoriul unui artist de pe afiş. Acesta a impănzit toţi pomii din Timişoara. Erau mai multe afişe decăt frunze. Seara la imensa grădină s-au revărsat căteva mii de oameni. A trebuit să vină miliţia călare", işi aminteşte acelaşi Horia Şerbănescu.