Intălnirile cu Mihaela Runceanu sunt asociate de profesorul Xenti Stănescu cu o atmosferă de sărbătoare.
Au trecut atăţia ani de cănd este profesor de muzică, a şcolit zeci de generaţii de elevi, dar nu a mai intălnit o persoană cu un spirit atăt de aparte precum Mihaela. Pentru profesorul vălcean Xenti Stănescu, "adoptat" de şcoala buzoiană de muzică, Mihaela Valentina Runceanu a fost şi rămăne inegalabilă.
"Am cunoscut-o pe Mihaela pe cănd eram student la Bucureşti, la Conservator. Locuiam pe Strada Dionisie Lupu, impreună cu soţia mea, Monţi, şi ea studentă. Ne-am trezit cu Mihaela - elevă in clasa a X-a - şi cu o mătuşă de-a lui Monţi la noi acasă. Mătuşa m-a rugat să o ascult pe fată, să-i spun ce şanse are să facă muzică. Am testat-o cu solfegiu, cu dictat... Ne-am dat seama imediat că are stofă", povesteşte Xenti Stănescu.
HARNICa. După absolvirea Conservatorului, familia Stănescu a venit la Buzău. "Intr-o vacanţă am primit telefon de la Mihaela, care ne intreba dacă o primim să facă dictat (n.r. - transpunerea pe portativ a unei melodii interpretate la pian). Asta deşi era deja studentă! Bineinţeles că am primit-o. Intr-o vizită, a văzut la mine pe pian o partitură de muzică uşoară. S-a uitat pe ea şi mi-a propus să incercăm piesa. Am rămas uluit! Atunci mi-a mărturisit că o tentează şi a mai incercat să cănte acest gen", continuă profesorul.
După absolvirea Conservatorului şi multe incălceli intre direcţiile culturale judeţene, Mihaela s-a transferat la Liceul de Muzică şi Arte Plastice de la Buzău. "La vremea aceea, eu repetam cu orchestra la Casa de Cultură, chiar sub scenă. Ne-a vizitat şi am incercat o căntare impreună cu ea. După vreo trei-patru piese i-am propus să cănte cu noi. A acceptat pe loc. Repetiţiile se desfăşurau cum voia ea. Avea experienţă şi mizam pe asta", işi aminteşte Xenti.
O TRĂGEA AŢA ACASĂ
Vizitele la familia Stănescu au continuat şi după ce tănăra a absolvit Conservatorul: "Mai venea pe la noi, iar atunci era sărbătoare. Avea un stil de a ne băga in priză pe toţi. Venea mereu cu noutăţi, dar toate din sfera muzicii. Era o bucurie să o asculţi. Mihaela primise repartiţie la Brăila, dar venea des acasă. La un moment dat am făcut un spectacol cu ea şi atunci mi-a spus că o bate găndul să se mute la Buzău. N-am crezut-o, mai ales că era solicitată des la imprimări la Bucureşti", povesteşte Xenti Stănescu.
PROFESOARa DE VIOARa LA BRaILA ŞI BUZaU
Doar doi ani a fost angajată Mihaela Runceanu ca profesoară de vioară. In anul şcolar 1978-1979 a fost angajată la Şcoala generală de muzică din Brăila, iar in anul 1979-1980 la Liceul de muzică şi arte plastice din Buzău, pe care il absolvise cu numai şase ani in urmă. La Brăila a căntat cu formaţiile locale "Solaris" şi "Mefisto". Cu cel din urmă dă spectacole la Brăila, Galaţi, Focşani, Tecuci şi in alte localităţi. Tot cu "Mefisto" a făcut şi filmări pe Dunăre pentru populara emisiune "Antena vă aparţine".
La Buzău devine solistă in formaţia "Nona", condusă de profesorul Xenti Stănescu. Aceasta este perioada in care Mihaela Runceanu işi imbogăţeşte zestrea de căntece cu piese din repertoriul internaţional. Trupa "Nona" i-a avut in componenţă pe Xenti Stănescu (clape), Aurelia Stănescu (clape), Laurenţiu Cazan (chitară), Mişu Anghel (bass-electronistul formaţiei), Nucu Oancea (baterie). Solişti vocali ai grupului erau Mihaela Runceanu şi George Nicolescu. Cu formaţia "Nona" căntă piese din repertoriul internaţional, indeosebi din ABBA, Mattia Bazar, Ib Rabsen, Olivia Newton-John, Bee Gees.
DEBUT IN MUZICA UŞOARa
La 17 ani, in 1972, căştigă premiul I la concursul "Tinereţea Buzoiană" cu piesa "Anilor" de Petre Magdin. Aceasta este prima recunoaştere publică a vocaţiei de solist de muzică uşoară. Doi ani mai tărziu incepe să frecventeze cursurile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, clasa de canto, condusă de profesoara Nina Bercaru. In 1975, Mihaela obţine Trofeul "Steaua litoralului", de la Constanţa, şi premiul I la Festivalul "Constelaţii vălcene", de la Rămnicu-Vălcea. 1975 este şi anul debutului la Radio cu o piesă in primă audiţie a compozitorului George Grigoriu.