Vieţuitorii din Dealul Patriarhiei

În centrul oraşului Bucureşti, în inima credinţei româneşti, câţiva monahi şi câteva călugăriţe trudesc zi de zi pentru binele Catedralei Patriarhale şi al Palatului Patriarhal. Sunt vieţuitorii din Dealul Patriarhiei. Acolo sus pe Deal, puţină lume ştie că existăun schit şi o mănăstire, două simboluri puternice ale credinţei. Sunt mănăstiri speciale, vieţuitorii lor au ascultări aparte. Sunt privilegiaţi să calce zi de zi pe unde patriarhii României s-au rugat la bunul Dumnezeu pentru binele ţării.

Orice creştin ortodox român a trecut poate, măcar o dată, pragul primitoarei Catedrale Patriarhale. Fie că vii dinspre Piaţa Unirii ori dinspre Bulevardul 11 Iunie, de la baza dealului priveşti cum se înalţă în zare Catedrala. Urci, urci şi ai timp să-ţi ponegreşti păcatele, să-ţi găseşti cuvintele care să-ţi însoţească rugăciunile către Dumnezeu, Sfinţi Părinţi sau Îngeri Protectori. Pe drumul tău sigur vei întâlni pe alţii ca tine. Oameni ce poartă-n frunte Crucea şi vin să se roage în casa Lui. Urci şi treci de Clopotniţă. De-o parte stau trei Cruci de piatră, Troiţa. Din 1959 stau de pavăză ortodoxiei româneşti pe Deal. Cea mai mare dintre ele este şi cea mai veche. Vine de la Sălătruc Argeş - şi a fost smulsă din inima pietrei prin anii 1583-85, pe când era domnitor Petru Cercel. Celelate două datează din 1617, respectiv 1644.

De cealaltă parte dăinuieşte Palatul Patriarhal, fost Palat al Parlamentului, ridicat în anul 1908 după planurile arhitectulu I. Maimarolu, fiind prima construcţie din beton armat din ţară. Din 2007, aici, în palat, funcţionează şi sediul Televiziunii şi al Radio Trinitas.

Vechiul Paraclis cu Hramul Sfântului Gheorghe stă şi el alături, pilon al ortodoxiei româneşti. Aici, în acest loc ce poartă renumele de "focar al ortodoxiei româneşti", sunt două sfinte mănăstiri. Schitul cu Hramul Cuvioasa Parascheva, organizat în jurul vechiului Paraclis Patriarhal şi Mănăstirea Catedralei.

Despre cele două sfinte lăcaşe ne-a vorbit Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, exarhul Mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor. "Cele două mănăstiri, Catedrala Patriarhală şi Cuvioasa Parascheva, de la Palatul Patriarhal, au un statut special pentru că şi misiunea lor este una specială. Părinţii de la catedrală trebuie să asigure o permanenţă a slujbelor, ei sunt instruiţi pentru aceste slujbe, iar maicile de la palat se ocupă de ordine şi de pregătirea celor necesare pentru buna funcţionare a palatului".

Din punct de vedere istoric, Catedrala Patriarhală, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a fost ctitorită în anul 1656 de voievodul Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab, care a domnit în perioada 1656-1658.

În acest ultim an al domniei lui, Catedrala a fost sfinţită de Patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul  Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Buzău şi Râmnic.

 Foarte important, sfântul lăcaş găzduieşte Moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov, aduse din satul Basarabi în anul 1774 de mitropolitul Grigorie II.

DE PAZĂ SFÂNTULUI DIMITRIE BASARABOV
Pe vieţuitorii de la Catedrala Patriarhală i-aţi văzut, cu siguranţă. Fie că aţi venit în pelerinaj la Moaştele protectorului Bucureştilor, Sfântul Dimitrie cel Nou, fie v-aţi rugat în Catedrală sau urmăriţi programele televiziunii sau ale radioului Bisericii Ortodoxe Române, părinţii călugări, deşi prezenţe discrete, sunt gata să vă dea întotdeauna o mână de ajutor, o povaţă, un gând bun sau să vă spovedească. Ei sunt cei care stau la racla cu Moaştele Sfântului Dimitrie, tot ei sunt cei care asigură zi de zi desfăşurarea slujbelor din Catedrală. " În total sunt 12 părinţi la Mănăstirea Patriarhiei. Conducătorul lor direct este Părintele Patriarh, dar şi marele ecleziarh - cel care răspunde de catedrală, părintele arhimandrit Timotei Aioanei, - are grijă de programul acestor părinţi de la Catedrala Patriarhală, explică Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie.

SCHITUL SFÂNTA PARASCHEVA
De treburile Palatului Patriarhal se ocupă o mică obşte de maici. Pentru nevoile liturgice ale acestora, Vechiul Paraclis Patriarhal a devenit din 2008 mănăstire cu obşte de monahii. Stareţa lor este Stravrofora Hristofora Rusu. Hramul mănăstirii este Cuvioasa Parascheva, iar cel al Paraclisului este cel al Sfântului Gheorghe. Acesta este parte a reşedinţei patriarhale şi este aflat pe latura de vest a ansamblului patriarhal.

Vechiul Paraclis a fost reşedinţă mitropolitană şi apoi patriarhală. A fost ridicat în aceeaşi perioadă cu Catedrala. Aici sunt păstrate de obicei părticele din moaştele unor sfinţi, primite de către patriarhii României.