Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aurul a fost privit dintotdeauna ca un simbol al puterii, al bogăţiei. Pavoazat cu nestemate, el a făcut carieră la curţile regale.
Regina Maria a României a fost o mare amatoare de bijuterii, deţinând numeroase piese de mare valoare, spune Dorina Tomescu, muzeograf I la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) care a scris într-una din publicaţiile periodice ale instiuţiei, intitulată "Muzeul Naţional", două articole ample dedicate bijuteriilor şi rochiilor somptuoase care i-au aparţinut acestei iubite regine.
DARURI DE NUNTĂ
Fiică a lui Alfred de Edimburg - al doilea fiu al Reginei Victoria, Duce de Saxa Coburg-Gotha, şi a Marii Ducese Maria Alexandrovna Romanova - unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea, Maria a primit foarte multe giuvaere încă din 1893, la căsătoria cu Principele Ferdinand, moştenitorul tronului României. "Cu ocazia căsătoriei, Maria primise multe bijuterii, cadouri din partea rudelor, atât din Marea Britanie şi Rusia, cât şi din partea regelui Carol I şi a Principelui Ferdinand. În arhive există un inventar care ne aduce la cunoştinţă existenţa a 400 de bijuterii, ordine şi pietre preţioase", explică Dorina Tomescu.
În inventarul cu pricina, scris în limba germană, sunt menţionate şi majoritatea persoanelor care au oferit bijuterii, în unele cazuri fiind desenate piesele şi notată valoarea. Din păcate, autorul nu a precizat şi moneda în care se calcula preţul giuvaerelor. "Chiar dacă presupunem că era vorba despre lei aur, suma rezultată din adunarea tuturor valorilor este imensă pentru perioada aceea. Majoritatea bijuteriilor erau paruri sau semiparuri, metalul preţios era foarte rar amintit, în schimb se acordă o atenţie deosebită pietrelor preţioase.
Studierea acestui inventar şi coroborarea cu fotografii de epocă ale Principesei Maria, precum şi cu descrierile făcute în presa anilor de după 1893 au condus la depistarea multor bijuterii, inclusiv a acestora care astăzi se află în patrimonial Muzeului Naţional de Istorie a României", susţinea Dorina Tomescu în unul din articolele menţionate.
O surpriză plăcută a fost identificarea printre aceste bijuterii a unei brăţări din aur cu cinci medalioane, piesă care se păstrează astăzi în Tezaurul Istoric al MNIR. În medalioane sunt portretele color ale Mariei, fratelui şi surorilor sale din perioada copilăriei. Pe reversul fiecărui medalion sunt gravate ziua, luna şi anul naşterii fiecăruia, iar pe capace iniţiala prenumelui. Brăţara are 81,31 grame.
O altă bijuterie de aur care i-a aparţinut Reginei Maria şi care acum se află în patrimoniul MNIR este o broşă mare în trei colţuri cu trei pietre de ametist şi mici briliante. Aceasta figurează şi în primul testament al Mariei, scris în noiembrie 1908. Avea 33 de ani pe atunci şi voia să lase moştenire bijuteria Prinţesei de Hohenlohe - sora sa, Alexandra.
În vitrina din Sala Tezaurului poate fi admirată şi o altă brăţară din aur dăruită de ofiţerii Roşiori al căror comandant onorific era Regina. În formă de lanţ tip "gourmette", cu însemnul de general în centru - un soare de formă ovală cu o stea în cinci colţuri), fixat pe un suport din aur ornamentat cu motive gravate, brăţara poartă următoarea inscripţie "Ofiţerii /R 4 R/ Regina Maria/ cu neţărmurit devotement/ doamnei ţării şi/ comandantului lor/ 1923".
BIJUTERIILE, SECHESTRATE CU TEZAURUL
Maria a avut însă nenumărate bijuterii, mult mai preţioase decât acestea, confecţionate din aur, platină sau argint, cu nestemate sau perle. Cu prilejul căsătoriei primise de la tatăl său o diademă cu turcoaze şi briliante. Tot de la familie avea o diademă cu briliante şi încă una cu perle şi diamante în formă de ramură de vâsc, potrivit Dorinei Tomescu. Principele Ferdinand îi dăruise, printre multe alte giuvaere, o diademă cu safire şi briliante demontabilă, iar de la regele Carol avea un colier cu 41 de briliante şi alte minunăţii de la Casa Kocchly din Petersburg.
Pe lângă darurile de nuntă, Maria a investit şi ea în bijuterii. Primul război mondial şi regimul bolşevic au lăsat-o însă fără cea mai mare parte a acestora. În decembrie 1916, împreună cu Tezaurul României au fost trimise la Moscova şi două casete cu bijuterii ale reginei, în valoare declarată de şapte milioane de lei aur. "Casetele cu bijuteriile reginei nu au fost deschise, au fost trimise fără să se umble la sigilii", spune Dorina Tomescu. Numai că ţarul a fost înlăturat de la putere de bolşevici.
Victimă noului regim a căzut şi fondul de aur al României, care a fost sechestrat. Bineînţeles, şi bijuteriile reginei au avut aceeaşi soartă.
TESTAMENTUL DE LA BALCIC
După război regina şi-a procurat alte podoabe. Unele rămase moştenire de la mama ei, Marea ducesă Maria Alexandrovna, altele cumpărate de la mari bijutieri din străinătate. Câteva bijuterii, printre care o superbă diademă rusească cu safire şi diamante, le-a achiziţionat de la sora sa, Ducesa Kiril, Ducky, cum îi spunea Maria.
"Aceste bijutierii, provenind din familia rusă cu care ea se înrudea, rămâneau astfel în familie, iar Ducky obţinea nişte bani. Aceasta reuşise să fugă în 1918 de regimul bolşevic din Rusia, dar nu mai avea avere. Rămăsese cu bijuterii din care mai vindea din când în când ca să poată să trăiască. Regina Maria a ajutat-o foarte mult", explică Dorina Tomescu. În 1933, cu cinci ani înaintea morţii, Maria a redactat un ultim testament în care menţionează că de bijuteriile ei a dispus încă din timpul vieţii şi le cere fiilor, lui Carol al II-lea şi lui Nicolae, să nu facă obiecţiuni cu privire la acestea pentru că nu se mai află în parimoniul ei. "Fiicele mele ştiu cui aparţin fiecare", scria Maria.
ÎNSEMNELE REGALE
Printre obiectele din epoca regalităţii păstrate în Tezaurul Istoric se numără şi o cărticică-bijuterie cu poemul "Toiagul de călătorie" scris de Carmen Sylva, alias Regina Elisabeta. "Toiagul" are ferecătură de aur şi file din fildeş şi a fost ilustrat chiar de regină. Elisabeta i-a făcut cadou cartea Principesei Maria la venirea în România.
Şi însemnele regalităţii erau făcute din aur. Cu excepţia coroanei regelui, făcută din oţelul unui tun de la Plevna. Însă şi Regina Elisabeta şi Regina Maria au avut coroane de aur. Regii au avut însă buzdugane de aur. Ferdinand a fost cel care a adoptat buzduganul ca simbol al puterii regale. Buzduganul lui, confecţionat din aur, argint şi decorat cu pietre preţioase, cântăreşte 2,29 kilograme şi i-a fost oferit în 1920 de poporul român. Şi Regelui Carol al II-lea i se pregătise un buzdugan din aur aflat în Tezaurul MNIR împreună cu celelalte simboluri regale.
