x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Strună de aur

0
Autor: Rodica Mandache 05 Ian 2009 - 00:00

"Nu m-am gândit niciodată pentru ce joc teatru. Am jucat teatru şi joc. De mic mi-a plăcut schimbarea. Ce poate fi mai fascinant decât să intru în pielea altor personalităţi?", se întreba marele actor.





UN CAMPION AL SUCCESULUI. Aşa îl numeşte regizorul Mihai Berechet pe maestrul Radu Beligan. Şi cu siguranţă are mare dreptate. Avea 20 de ani când l-a remarcat Victor Ion Popa. La 25 de ani Jean Georgescu îl distribuia în filmul "O noapte furtunoasă". A jucat mai bine de 80 de roluri. Pe toate le-a tratat cu aceeaşi seriozitate. Fie că şi-a jucat propriul rol, de soţ, de tată, pentru Anamaria (astăzi scriitoare de succes în Australia) Lamia (apreciată actriţă), Raluca şi băiatul Alexandu fie că a intrat în pielea personajelor pe care le-a interpretat de-a lungul vremii, maestrul Beligan a ştiut să fie mai presus de toate un om formidabil.

ANIMATOR. Valentin Silvestru, scriitor, cronicar dramatic, îl creiona pe maestru în 1975. Un profil mărturie peste trecerea anilor. "Când vedeţi trecând pe stradă sau pe scenă această siluetă subţire cu mers legănat, acest tip făcut din linii ascuţite, traversate de un surâs ironic-bonom, cu această frunte cultă sub streaşina căreia se află două lumini scormonitoare, amintiţi-vă că teatrul românesc dă lumii în fiecare anotimp istoric actori extraordinari. Ce a fost Matei Millo pentru vremea sa şi Constantin Nottara pentru vremea lui şi Brezeanu, Iancovescu, Timică, Ramadan pentru vremea lor este astăzi Radu Beligan pentru noi. Nu e numai un mare artrist, ci şi un cărturar animator, profesor, conducătorul IT-ului, organizaţia teatrală internaţională. Cea mai importantă scenă a ţării îl are director. Radu Beligan este o strună de aur a lăutei române. Prin numele său aduce fală ţării şi aşa ne veşnicim şi noi puţin – contemporanii săi."

UN UNIVERS.
Zeci de roluri... Fiecare rol are locul lui în inima maestrului.

"Când am jucat în «Revizorul» am pornit de la ideea că trebuie să am virtuozitate de pianist. Am citit întâi tot ce-a scris Gogol şi am găsit acolo o lume tulburătoare la liziera dintre real şi fantastic, o lume de coşmar de un comic furibund şi o tristeţe sordidă. E un univers de oameni care şi-au pierdut sufletele. Am recitit Stanislavski, am citit mărturisirile celui mai mare actor gogolian, Scepkin. A fost un imens succes în turneul făcut la Moscova. Publicul cunoştea pe de rost piesa. Am fost vrăjit de spectacol sălii", a mărturisit maestrul Beligan.

A avut şansa să-i cunoască pe Liviu Rebreanu şi pe Salvador Dali. De-a lungul carierei a primit note de apreciere de la actori celebri, de la şefi de stat şi de la oameni simpli. A interpretat personaje remarcabile. L-a jucat pe Richard al III-lea. "L-am iubit şi l-am înţeles pe Richard al III-lea. E un om care suferă intens de pe urma cunoaşterii lumii, are măreţie interioară. Bolnav de prea multă luciditate, se desfată găsind în el şi în noi răul", spune maestrul.

"Vestea despre ceremonia din 6 decembrie ne-a umplut de o imensă bucurie. M-am lăudat în toate direcţiile şi toată lumea a rămas cu gura căscată şi mai ales nepoatele tale. Aştept cu emoţie o copie color, s-o înrămez şi s-o pun în bibliotecă, pe peretele cu galeriile familiei. Te îmbrăţişez cu intensă febrilitate şi maximă iubire. A ta, Măriuţa"

(Scrisoare de la Anamaria, fiica mai mare a maestrului, cu ocazia ceremoniei de învestire cu Ordinul Legiunii de Onoare)

Serviciul de email marketing furnizat de