Cuvintele nerostite sau neascultate, nescrise sau niciodată citite au soarta frunzelor risipite in vănt.
Cuvintele nerostite sau neascultate, nescrise sau niciodată citite au soarta frunzelor risipite in vănt.
Un cenaclu este ca o grădină in care se cultivă talentul şi cresc visele. Pentru Cenaclul de Luni, "grădinar" pasionat a fost, incepănd din 1978, Nicolae Manolescu - critic şi profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. In solul fertil de la Casa de Cultură a Studenţilor din Calea Plevnei au incolţit soiuri cu nume acum sonore: Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Matei Vişniec, au crescut, din seminţe ale creaţiei literare, Emil Hurezeanu, Traian T. Coşovei, Radu Călin Cristea, Ion Stratan şi au inflorit, alături de mulţi alţii, Ioan T. Morar, Ioan Groşan sau Mariana Marin.
CENACLU. Intălnirile lor se ţineau săptămănal. In fiecare luni, desigur. Cei care vroiau să-şi supună creaţiile literare discuţiilor din Cenaclu se inscriau, apoi işi lecturau textele. Publicul studenţesc aprecia - mult, puţin, după caz - apoi urma părerea criticului Nicolae Manolescu, dar şi a unor autori deja consacraţi precum Virgil Mazilescu sau Nichita Stănescu.
Urmănd exemplul mentorilor lor, aproape toţi cei odată studenţi au devenit nume de referinţă ale literaturii romăne, dar păstrează mereu in suflet amintiri dragi ale zilelor in care ŞI EI AU FOST AICI.
Holograf:Umbre pe cer
Umbrele de pe cer au fost considerate "dubioase" de cenzura vremilor comuniste, astfel că finalul a trebuit schimbat. In loc de umbre pe cer, "savanţii culturii" au cerut soare şi flori, iar cei de la Holograf au fost nevoiţi să modifice textul pentru o formulare optimistă