Absolutul

In muzica, formula "ureche absoluta" se refera la capacitatea unora de a distinge cu un maximum de finete in toate datele unui sunet. Exista si un miros absolut. Industriile de parfumuri ii platesc regeste pe cei cativa oameni cu nas supracapacitat.

Intre degustatorii profesionisti de vinuri se stiu, asa cum se stiu si legendele, performerii mondiali ai gustului.

Despre pictorul El Greco, se spune ca facea deosebirea intre cateva sute de nuante de albastru.

Oare cum va fi fiind viata omului cu simtul tristetii in absolut?

Unii semeni au memorie de elefant. Memorie absoluta. Prin anii ’65-’70, Andrei Bacalu avea faima ca putea sa invete o limba straina intr-o zi. Am ales din intamplare o carte din biblioteca lui, am deschis-o unde s-a nimerit, - era o carte in germana - Bacalu a citit pagina ca orice om, stanga sus, dreapta jos, si a recitat-o pe loc, fara greseala. As fi putut sa-l provoc si la alte experimente, insa m-am speriat. Pur si simplu n-am cutezat sa stiu pana unde pot merge puterile creierului la altii. Eu fiind de acum consolat cu faptul ca, desi invatam de mai multi ani engleza cu profesor, fara profesor si chiar cantand, eram exact opusul lui Bacalu.

Desteptului in absolut ii corespunde undeva, in lume, prostul in absolut. Ne va veni tare greu cand vom reusi sa ne masuram cu un aparat sentimentele. Vom descoperi ca nici aici nu e echitate. Ca exista si fericiti in absolut.

Dem Radulescu mi-a povestit cum juca odata intr-o piesa in care partenera ii reprosa la un moment dat indiferenta. Fraza femeii din piesa era o ineptie: "Tu nu ma iubesti cat te iubesc eu!". Dupa cateva zeci de spectacole, Dem Radulescu n-a mai rezistat si, in loc sa-i dea colegei replica scrisa de autor, a rabufnit, spre deruta actritei si a intregii sali: "Absolut. Dar cum masori asta?".

Pentru tusa Caliopi, care de cand s-a maritat si pana la 90 de ani, cand a murit, n-a iesit din curte decat ca sa alerge pe strada dupa gaste, absolutul incepea din capatul strazii.

De fapt, tusa Caliopi avea doua absoluturi. Unul mic, despre care mai stia cate ceva, intrucat unchiul Ionel isi cumpara tigarile de la o tutungerie de dincolo de capatul strazii si tot de acolo venea cu vesti, avand aerul ca le aduce de pe lumea cealalta. Si un absolut mare, in care paseai, daca treceai de calea ferata. Dar numai daca si gastele o faceau. Dependenta asta de gaste era la tusa Caliopi cam ce-i si dependenta de droguri. Gastele masurau absolutul batranei si in timp. Pentru ea nu conta anul in care se gasea, ci cati ani trecusera de cand gastele nu mai zburasera dincolo de calea ferata.