Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recunosc - am urmarit cu atentie speciala alegerile din Iran pentru doua motive. Primul - am vrut sa-mi verific, inca o data, teoria dupa care schimbarile politice intr-o anumita tara se produc atunci cand se acumuleaza o anumita masa critica de nemultumire publica si nu , in principal, datorita unor presiuni externe.
De aceea, de exemplu, Milosevici nu a cazut ca urmare a bombardamentelor de la Belgrad ci, ulterior, prin alegeri. Interesante evolutiile din Iran, de la regimul sahului la cel al ayatolahilor. Ce se va intampla dupa alegerile din iunieĂ Paradoxal, dupa ce, inaintea alegerilor din SUA, in zona republicanilor, se vorbea despre o posibila interventie militara in Iran (care ar fi avut si o semnificatie electorala), iata ca la alegerile din 14 iunie, castigatorul - in primul tur de scrutin, cu 50,7% din voturi - a fost declarat Hassan Rouhani, un reformist, cu studii de doctorat la Glasgow Caledonian University si negociatorul, in ultimii zece ani, pe dosarul nuclear. Schimbare importanta de peisaj politic. „O victorie a intepciunii, moderatiei si maturitatii impotriva extremismului” - a spus Rouhani.
Sa ne intelegem, mecanismul decizional din Iran prevede ca Liderul Suprem, ayatolahul Ali Khamenei, este cel care, in continuare, stabileste linia de actiune in politica externa, serviciile de informatii, fortele armate si programul nuclear. Presedintele iranian are, de fapt, atributiile unui prim-ministru. In principiu, ca sa fie si mai clar, relatia institutionala este cam cea care a existat la noi intre Basescu si Boc.
Interesant este faptul ca, initial au fost 680 de candidati pentru prezidentiale (inclusiv o casnica de 46 de ani) dar Consiliul Gardienilor a acceptat numai opt. Intre cei respinsi s-a aflat si fostul presedinte al iranului - Rafsanjani. In final, acesta, impreuna cu fostul presedinte Khatami, au creat un front comun, determinandu-i pe alti doi candidati moderati, Aref si Haddad-Adel, sa-l sustina pe Rouhani. Astfel, Rouhani a reusit sa castige din primul tur. Vom vedea efectele in politica regionala si in relatia cu SUA si le vom comenta.
Al doilea motiv pentru care am urmarit campania electorala si rezultatul votului de la prezidentiale este legat de faptul ca unul dintre cei opt candidati a fost Ali Akbar Velayati, in varsta de 68 de ani, o veche cunostinta a mea. Velayati a fost ministru de externe al Iranului timp de 16 ani, intre 1981 si 1997. Medic, Velayati a studiat la Johns Hopkins University. Dupa ce a parasit postul de la Externe, a fost consilierul de politica externa al presedintelui Khamenei, apoi a condus Consiliul strategic de relatii internationale. A devenit ceea ce se numeste un „hardliner”. A evitat sa candideze in 2005 iar in iunie 2013 s-a clasat al cincilea, cu 6,18% din voturi.
Imi aduc aminte de vizita pe care am facut-o in Iran in mai 1991, la invitatia sa, de discutiile avute si de prilejul de a vorbi la Institutul de studii politice si internationale dar si de intalnirea cu presedintele de atunci al Iranului, Rafsanjani. Trec anii...
