Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Luna aceasta, gastronomia franceză a fost inclusă în patrimoniul cultural nematerial al umanităţii. Sau mai, precis, a fost sacralizat ca o valoare universală ceea ce francezii numesc „le repas gastronomique” – eu personal aş traduce această expresie prin „arta de a lua masa”.
Putem spune că avem de-a face cu o adevărată premieră mondială întrucât este efectiv pentru prima dată când UNESCO, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură ia o astfel de decizie, adică include o practică de ordin culinar şi gastronomic în panteonul valorilor care merită apărate şi conservate. Decizia a fost luată în cursul unei reuniuni, la Nairobi, în Kenya, a comitetului interguvernamental al organizaţiei, care a analizat de altfel şi alte „dosare”. Merită reţinut că patrimoniul cultural nematerial al umanităţii a fost creat în urma unei convenţii semnate în 2003 şi ratificate la această oră de 132 de ţări. Un număr de 178 de practici culturale sau de obiceiuri tradiţionale au fost înscrise până în prezent pe această listă care nu trebuie confundată cu lista monumentelor istorice care există din 1972.
Franţa este fără îndoială mândră în acest moment că tradiţia sa lergată de servitul mesei devine patrimoniu al umanităţii. Pentru că nu este vorba atât de bucătăria franceză, ci de un asamblu: de raportul pe care îl au francezii cu hrana, cu calitatea produselor, cu maniera de a fi gătite dar şi cu maniera de a fi prezentate la masă precum şi cu modul în care se serveşte masa, într-un context de grijă pentru aspectul estetic al acestor momente cotidiene. Franţa este ţara care a inventat „arta de a trăi” dar şi arta de a mânca. Pentru un francez a lua masa nu înseamnă doar a îngurgita nişte alimente... A lua masa înseamnă un moment de socializare, un moment de contact cu frumosul, o călătorie în lumea gusturilor, un schimb de idei, o ceremonie în cerc restrâns.
Pe fond de mondializare, de stres cotidian şi de apariţie a modei fast-food, bunele obiceiuri legate de luarea mesei se pierd. Or, francezii au încă această înţelepciune, chiar şi când sunt la locul de muncă: să-şi rezerve o oră dacă nu şi mai bine ca să mănânce liniştiţi la restaurant. Cine compară modul în care mănâncă la prânz funcţionarii din lumea anglo-saxonă cu modul în care se mănâncă în Franţa descoperă imediat în ce constă diferenţa de cultură dintre cele două spaţii: francezii detestă în general sandwich-ul şi privilegiază, cum spuneam, la prânz, şi cu atât mai mult seara, o masă adevărată, într-o ambianţă bună şi cu un conţinut alimentar care să facă plăcere nu numai papilelor gustative sau mirosului ci şi ochiului. Pentru că ochiul este şi el prezent la masă, privirea alunecă pe faţa de masă, pe tacâmuri, pe prezentarea produselor, pe platouri şi pe farfurii. Ochiul admiră estetica mesei înainte ca papilele gustative să-şi exprime şi ele satisfacţia. Mai mult decât atât, masa este un moment de dialog cu ceilalţi, spiritul nu este lăsat să amorţească înecat în sosuri şi arome, dimpotrivă, el trebuie să rămână viu şi deschis, se hrăneşte din conversaţii.
Mesajul pe care îl transmite UNESCO prin decizia sa merită reţinut. Trăim într-o lume în care industria alimentară nu mai are ca principal scop să-i hrănească pe oameni ci să-i îndoape, să-i facă să consume cât mai mult, să-i facă dependenţi de unele produse. Obezitatea a devenit un flagel planetar din cauza excesului de zahăr şi de grăsimi din alimente. În mod paradoxal, cazurile de obezitate sunt acum mai grave şi mai numeroase în ţările lumii a treia decât în ţările dezvoltate. În occident o parte a populaţiei îşi permite totuşi să plătească ceva mai mult pentru a achiziţiona produse mai de calitate, ceea ce nu pot face săracii.
Pe de altă parte, goana în care trăim distruge toate legăturile sacre dintre om şi natură, dintre om şi hrană, dintre om şi anotimpuri, dintre om şi timp. Or, ce ne spune UNESCO punând pe lista valorilor nemateriale arta franceză a servirii meseiĂ Ne spune că în fiecare zi putem transforma într-un moment de reculegere, de dialog, de pace şi de frumos clipa în care luăm în mână o bucată de pâine. Când iei masa, nu-ţi hrăneşti doar trupul, hrăneşti şi relaţiile tale cu cei din jur, hrăneşti raporturile tale cu frumosul şi mai ales te instalezi într-o ecuaţie de armonie cu universul. Şi mai e ceva ce nu trebuie uitat: faptul că de când există lumea, milioane de idei, de proiecte şi de sentimente s-au născut… la masă.
Citește pe Antena3.ro
