Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curând, peste acestea s-au suprapus, agravând și mai mult dezechilibrele macroeconomice, crizele provocate de factorii externi. Timp de doi ani, pandemia a lovit în mediul de afaceri și a forțat statul la injecții financiare de subzistență. La începutul acestui, blocajul global al lanțurilor de aprovizionare și criza energiei au adus o negură deasupra orizontului economic. Iar primăvara aceasta nu reușește să însenineze perspectivele, războiul din Ucraina făcând negura să fie și mai deasă.
Războiul a „aruncat în aer” prețurile la energie, la produse și servicii, dar, pentru populație, cel mai amenințător au explodat prețurile la alimente. Experții Comisiei Europene ne avertizează din nou că economia României apasă pedala de frână. Potrivit previziunilor de primăvară, după o creștere puternică în 2021, economia României urmează să încetinească până la 2,6% în 2022, deoarece „inflația ridicată erodează venitul disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile”.
Comisia Europeană preconizează totuși o ușoară accelerare a creșterii în 2023, odată cu o posibilă scădere a inflației. Se estimează că șomajul va rămâne la aproximativ 5,5%, în timp ce prețurile vor atinge un nivel maxim în acest an, care va scădea treptat în 2023. Se preconizează că deficitul public va atinge 7,5% din PIB în 2022, urmând să scadă până la 6,3% în 2023, astfel încât ponderea datoriei în PIB va ajunge la 52,6% până în 2023. Conflictul din proximitatea noastră poate provoca o „aterizare forțată”, înfrânează creșterea, accelerează inflația și înăsprește condițiile financiare. Așa cum avertiza recent BNR, ne așteptăm ca inflația să se accentueze și să se păstreze încă un an la cotații de două cifre. Pentru a limita impactul inflaționist, banca centrală a crescut deja rata dobânzilor, banii de împrumut vor deveni la rândul lor din ce în ce mai scumpi. Șomajul amenință să crească, economia reală nu are de unde să susțină o creștere a veniturilor, puterea de cumpărare a cetățenilor se va eroda din ce în ce mai mult; statul se luptă în continuare cu decalaje de dezvoltare și cu agravarea deficitelor care șubrezesc economia națională.
Presiunile inflaţioniste şi dobânzile real negative amenință deținătorii de lichiditate, aceștia trebuind să găsească utilizare mai eficientă a banilor. Atât depozitele bancare, cât și instrumentele de economisire cu venit fix (inclusiv titlurile de stat) nu mai pot oferi aceeași protecție a capitalurilor, dar această amenințare poate fi transformată într-o oportunitate. S-ar putea să constatăm că, pentru a-și proteja economiile, o parte dintre cetățeni se va orienta spre bursă, investițiile oferindu-le speranța unui profit cât de mic, dar sigur. Datele agregate de ASF arată că fondurile de investiții, care au furnizat anul trecut randamente de peste 20% (cu mult peste inflație și peste dobânzile bancare), au momentan o situație stabilă din perspectiva parametrilor de siguranță.
Dar riscurile sunt în creștere, iar cei care aleg să-și refugieze economiile pe piața de capital trebuie să se informeze cu multă grijă înainte de a-și plasa banii.
Citește pe Antena3.ro
