Circa 9 milioane de romani i-au spus clar lui Basescu ca nu are ce mai cauta la Cotroceni. Aproape dublul numarului celor pe care, in 2009, i-a mai pacalit o data, inhatand inca un mandat prezidential, de care apoi a abuzat in propriul folos si al camarilei sale. Pana cand s-a umplut paharul rabdarii si, sub presiunea populatiei, Parlamentul l-a suspendat si l-a supus referendumului. Revenirea lui Basescu la Cotroceni nu-i nici barem o "victorie a la Pyrrhus", acum 2.300 de ani regele Epirului ii invingea pe romani la Ausculum dupa o lupta grea, in care-si pierduse el insusi aproape intreaga armata.
Basescu nu s-a luptat pentru dreptatea sa, pentru ca nici nu o avea. S-au ascuns, el si acolitii sai, ca niste guzgani, ferindu-se de o confruntare directa, democratica si corecta cu electoratul. Au mizat ca electoratul va avea o misiune imposibila si nu se va atinge pragul de 50%+1 dintr-o lista de alegatori valabila acum zece ani, cu cel putin 2 milioane de cetateni mai multi decat in realitate. Pragul a fost stabilit abuziv, fara corespondent in vreo prevedere constitutionala, prin slugarnicia cu care un Augustin Zegrean si alti cativa judecatori de la CCR (acea institutie prea plecata in fata lui Basescu si care si-a secretizat lefurile bugetare exorbitante) l-au impus ca urmare a inadmisibilelor presiuni din partea unor oficiali ai UE, ca Barroso si Reding.
Parlamentul si Guvernul Romaniei au de invatat din acest episod ca o atitudine prea concesiva in fata unor imixtiuni externe, catalizate de cozi de topor din tara, in folosul unui ins, dar in dauna interesului national, n-are ce caute in politica si administrarea unui stat suveran, democratic si de drept. Tot Parlamentul si Guvernul au de tras concluzii si din sfidatorul si gosolanul amestec - nu-i prima oara - al premierului Ungariei, Orban Viktor, care si-a permis sa ceara unui numar de 1,5 milioane de cetateni romani sa nu se prezinte la urne, caz unic intr-o lume civilizata. Mai mult, comportamentul inadecvat al unor inalti demnitari ai UE a iscat un curent de respingere, un curent antieuropean intr-o tara care e a saptea intre membrii sai.
Un ansamblu pestilential, de matrapazlacuri propagandistice, un amestec deplorabil de diversiuni, de dezinformari, de manopere subversive a facut ca Basescu sa scape pe muchie de cutit de demitere. Dar cu aproape 90% voturi contra sa. Se va intoarce la Cotroceni nici cel putin pe usa din spate, ci sarind gardul. A izbutit inca o data sa se poarte ca un trisor care insfaca intr-un tripou potul cel mare folosind carti masluite. In fapt, insa, a pierdut, fiind nevoit sa-si arate adevarata fata de om care nu pune nici un pret pe democratie, pe corectitudine.
La Cotroceni va trebui sa stea ascuns, nu-si va putea permite sa scoata capul in lume, sa se intersecteze cu 9 milioane de oameni de care si-a batut joc si care mai au putin si explodeaza. Va continua desigur sa cheltuiasca inutil banii publici si sa se impopotioneze cu titluri si atributii pe care nu le are ("Eu, ca sef al statului..."), inconjurat de sepepisti, adulat de slugile hraparete pe care si le protejeaza si urat de populatie. Sa incerce a se amesteca din nou in treburile celorlalte puteri in stat. Va avea insomnii, gandindu-se cum sa puna mana pe alta Vila Dante, pentru ca plebea i-a spurcat-o pe cea gata mobilata, sau punand la cale alte si alte provocari si lansand alte si alte fumigene prin care sa caroteze Parlamentul, Guvernul, administrarea tarii. Pana cand, coabitarea cu el fiind imposibila, mosorul inselatoriei politice i se va termina. Probabil, mult inainte de 2014.