Grozav ce mi-a plăcut de Traian Băsescu, preşedintele reales al României! (Vorbesc de intervenţia pe care a avut-o când cu ocazia, ca să mă exprim aşa, cum vine treaba, deci, cum spune lumea, este vorba despre discursul, opiniile - na!, că mi-a venit! - pe care le-a avut şeful statului român în legătură cu, pardon, Legea Educaţiei.)
Extraordinar! Ceva de excepţie!!! Ce n-a văzut poporu'! Vreau să spun că fundamentu' ideatic, da' şi programatic a fost profund, s-a bazat pe substanţă, s-a referit la tinerii noştri (cu un singur "i", aşa-i????), care trebe să lucreze în ue, pe colo, pe colo, care pe unde apucă, prin Franţa cică, da' ie slab pregătiţi, dom'le, asta e! Ie slab pregătiţi, nu mai vorbesc că căpşunarii, da' ca conferenţiari, ca cum ar zice cineva, de exemplu, ca medici, să spun io ca cum ar zice domnu' Bă!secu', pardon, Băsescu. Scuze, mă iertaţi, că am şi emoţii, uite, când îmi aduc aminte de şcoală, domnul preşedinte al României, Traian Băsescu.
Ce-am înţeles eu din intervenţia de ieri a şefului statului nostru, al celui care ne reprezintă în lume, cum ar veni, este că suntem de toată jena nu numai în Uniunea Europeană, dar în Europa, în general. Din punct de vedere intelectual. Na, c-am făcut o poezie! Deci, cu creierul suntem baftă, nene! Noi, românii vreau să spun, nu alţii.
Căpăţâna noastră e varză, ne bate vântu'n cap, nenică! De ce? Pen'că n-avem dascăli. N-are bre cine să ne înveţe, şi pe noi, cu ce se mănâncă varza cu carne. D'aia 40% din diagnosticele puse de medicii noştri (cu un singur "i", apropo, parcă se scrie şi se pronunţă "de asemenea", nu de asemeni, tovarăş intelectual şi domn' preşedinte al intelectualităţii române) sunt la harneală, la plesneală, de aia se operează, vezi tu, bă, acesta!, bă, amărăşteanule!!, bă, neica nimeni care eşti tu!!!, de aia se operează intelectuali ca preşedintele României (confirmat ca atare, de altminteri, de Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu, vai!, Nicolae Manolescu şi cu asupra de măsură, de Horia Roman Patapievici!!!!), deci unde rămăsesem??? Aha, da, unde se operează intelectualii. În Viena, normal!
Revin. Deci am empatizat, ceva grozav!, cu domnu' Băsescu, ca cu vecinu' de la patru (să-mi ierte domnu' Liiceanu' , Liiceanul?!, oricum nu contează, cacofonia). Vecinul - asta ştiu cum se scrie - se ceartă cu administratorul blocului pentru că sistemul de încălzire e nu ştiu cum şi ideea este, în final, că nu e bine şi nu e corect, că ce dacă fii-sa n-a terminat liceu', de ce să plătească el mai mult la întreţinere?! Păi, corect!!!
Am urmărit intervenţia lui Traian Băsescu de la dezbaterile asupra legii educaţiei şi am văzut pledoaria unui părinte supărat. Amărât. Necăjit. Am fost alături de el cu sufletul şi - am încercat - şi cu mintea şi cu imaginaţia. Pentru prima dată în viaţă l-am susţinut. Am văzut în el un părinte care priveşte cu tristeţe la felul în care un sistem îţi poate priva copilul de anumite informaţii care ţin de limbajul comun.
Însă nu m-am lăsat deprimat! Pentru că mi-am dat seama că, deşi avem nişte profesori universari de 2 lei (aproape la propriu, Doamne fereşte!, deşi nu se ştie), deşi dascălii noştri, în general, aşa, sunt cam inculţi, totuşi prin anumiţi reprezentanţi, la nivel european, România merge din succesuri în succesuri! La mai mare!