Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce l-o fi apucat pe Traian Băsescu să fie amabil cu un preşedinte străin? El care nu e amabil cu nimeni şi face mereu reproşuri oricărui partener de discuţie? Nici măcar diplomaţia nu poate fi invocată ca scuză pentru nepermisa generozitate arătată Ucrainei de Romănia. Prietenia Băsescu-Iuşcenko poate fi explicată pentru că au luat lumină de la acelaşi licurici?
Intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, ieri a avut loc in Romănia vizita preşedintelui Republicii Ucraina, Viktor Anriovici Iuşcenko. Partea romănă şi-a exprimat satisfacţia pentru vizita inaltului oaspete. Şeful statului a reliefat totodată necesitatea continuării dialogului la nivel inalt, expresie a bunelor relaţii dintre cele două popoare vecine şi prietene.
Cam aşa ar fi putut arăta comunicatul de presă de la Palatul Cotroceni, emis la 30 octombrie cu ocazia vizitei preşedintelui ucrainean. Exact ca pe vremea lui Ceauşescu, sub limbajul de lemn, oficial, se ascund probleme politice serioase. Nu ar fi mirat probabil pe nimeni un comunicat astfel redactat, pentru că atitudinea părţii romăne a fost de-a dreptul stupefiantă.
Preşedintele Romăniei s-a grăbit să-i mulţumească de trei ori şefului unui stat care numai prieten nu este. Chiar dacă nu mă aşteptam la minuni după o nouă rundă de convorbiri prezidenţiale, relaţiile romăno-ucrainene sunt expresia unei tensiuni politice evidente. Dat fiind noul statut al ţării noastre, de membru NATO şi UE, aveam pretenţia unei poziţii mai ferme, exprimate clar, in faţa lui Iuşcenko şi a cetăţenilor romăni.
In ultimii ani, preşedintele Traian Băsescu n-a ratat nici un prilej să ne demonstreze bărbăţia sa politică. S-a impus ca un om de curaj, care a luptat deschis şi fără menajamente cu adversarii politici. Acest lucru a fost unanim apreciat. Dar acum nu pot să nu observ că Traian Băsescu e leopard cu Tăriceanu şi pisoiaş cu Iuşcenko. Â
"Mulţumesc incă o dată preşedintelui Iuşcenko pentru concluziile bune ale discuţiilor de astăzi şi il asigur de toată prietenia noastră", a spus marţi mai marele Romăniei.
Cam aşa ar fi putut arăta comunicatul de presă de la Palatul Cotroceni, emis la 30 octombrie cu ocazia vizitei preşedintelui ucrainean. Exact ca pe vremea lui Ceauşescu, sub limbajul de lemn, oficial, se ascund probleme politice serioase. Nu ar fi mirat probabil pe nimeni un comunicat astfel redactat, pentru că atitudinea părţii romăne a fost de-a dreptul stupefiantă.
Preşedintele Romăniei s-a grăbit să-i mulţumească de trei ori şefului unui stat care numai prieten nu este. Chiar dacă nu mă aşteptam la minuni după o nouă rundă de convorbiri prezidenţiale, relaţiile romăno-ucrainene sunt expresia unei tensiuni politice evidente. Dat fiind noul statut al ţării noastre, de membru NATO şi UE, aveam pretenţia unei poziţii mai ferme, exprimate clar, in faţa lui Iuşcenko şi a cetăţenilor romăni.
In ultimii ani, preşedintele Traian Băsescu n-a ratat nici un prilej să ne demonstreze bărbăţia sa politică. S-a impus ca un om de curaj, care a luptat deschis şi fără menajamente cu adversarii politici. Acest lucru a fost unanim apreciat. Dar acum nu pot să nu observ că Traian Băsescu e leopard cu Tăriceanu şi pisoiaş cu Iuşcenko. Â
"Mulţumesc incă o dată preşedintelui Iuşcenko pentru concluziile bune ale discuţiilor de astăzi şi il asigur de toată prietenia noastră", a spus marţi mai marele Romăniei.
Â
Cum să mulţumeşti aproape umil unui stat care te şicanează continuu şi iţi creează cele mai mari probleme la frontieră dintre toţi vecinii? Există cel puţin trei probleme grave intre Romănia şi Ucraina: procesul de la Haga privind delimitarea platoului continental şi a zonei economice exclusive, problema Insulei Şerpilor şi mai nou cea a canalului Bistroe.
Am consumat o uriaşă energie politică incercănd să-i facem prieteni pe ucraineni. Au existat zeci de runde de negocieri pentru ca să nu ajungem la Curtea Internaţională de Justiţiei. Am lăsat tot timpul de la noi, pe fondul interesului strategic pentru integrarea in NATO. Acum suntem in Alianţă, avem un statut privilegiat, dar nu ştim să-l folosim. Ne pisoim in faţa unei ţări naţionaliste şi instabile din punct de vedere politic, care ne creează permanent probleme la graniţa ce nu e doar a noastră. Este a NATO şi a Uniunii Europene. Nu suntem in stare să aducem in dezbaterea UE comportamentul abuziv al vecinului nostru de la nord. Ne căciulim şi le mulţumim pentru că ne bagă in seamă.
Sunt convins că Iuşcenko e intr-o situaţie imposibilă. Presat de agenţii Moscovei, conduşi de premierul Viktor Ianukovici şi sprijiniţi financiar de baronul de Doneţk, Rinat Ahmetov, el joacă o carte naţionalistă, de altfel foarte populară in Ucraina. Cel mai probabil, guvernul ostil preşedintelui se află la originea demarării lucrărilor pe canalul Bistroe. Dar cănd eşti şeful unui stat, reprezinţi acţiunile acelei ţări, care pot dăuna grav vecinilor. De aceea răspunsul arogant şi naţionalist al lui Iuşcenko merita o replică pe măsură din partea preşedintelui romăn.
Ar fi trebuit, măcar de dragul poporului pe care il invocă dimineaţa la prănz şi seara, ca şeful statului romăn să-i amintească omologului ucrainean că suveranitatea lor pe Băstroe afectează interesele şi suveranitatea noastră in zonă. Şi că aşteaptă o atitudine cooperantă şi constructivă căt mai rapid. Cu atăt mai mult cu căt există informaţii din surse oficiale de la Kiev că acelaşi comportament il vom regăşi in efortul iraţional din a transforma Insula Şerpilor intr-un teritoriu locuit. In vederea jocului murdar pentru apele teritoriale.
Ce l-o fi apucat pe Traian Băsescu să fie amabil cu un preşedinte străin? El care nu e amabil cu nimeni şi face mereu reproşuri oricărui partener de discuţie? Nici măcar diplomaţia nu poate fi invocată ca scuză pentru nepermisa generozitate arătată Ucrainei de Romănia.
Prietenia Băsescu-Iuşcenko poate fi explicată pentru că au luat lumină de la acelaşi licurici? Şi au purtat amăndoi geaca portocalie furnizată de aceleaşi servicii, de salubritate politică in Europa de Est? Nu putem ştii exact. Ceea ce ştim e că iarna nu-i ca vara. Nici Bistroe ca Sulaina. Acestea fiind datele, plus procesul de la Haga, amabilitatea şi disponibilitatea noastră ar putea fi luate la Kiev drept prostie.
Am consumat o uriaşă energie politică incercănd să-i facem prieteni pe ucraineni. Au existat zeci de runde de negocieri pentru ca să nu ajungem la Curtea Internaţională de Justiţiei. Am lăsat tot timpul de la noi, pe fondul interesului strategic pentru integrarea in NATO. Acum suntem in Alianţă, avem un statut privilegiat, dar nu ştim să-l folosim. Ne pisoim in faţa unei ţări naţionaliste şi instabile din punct de vedere politic, care ne creează permanent probleme la graniţa ce nu e doar a noastră. Este a NATO şi a Uniunii Europene. Nu suntem in stare să aducem in dezbaterea UE comportamentul abuziv al vecinului nostru de la nord. Ne căciulim şi le mulţumim pentru că ne bagă in seamă.
Sunt convins că Iuşcenko e intr-o situaţie imposibilă. Presat de agenţii Moscovei, conduşi de premierul Viktor Ianukovici şi sprijiniţi financiar de baronul de Doneţk, Rinat Ahmetov, el joacă o carte naţionalistă, de altfel foarte populară in Ucraina. Cel mai probabil, guvernul ostil preşedintelui se află la originea demarării lucrărilor pe canalul Bistroe. Dar cănd eşti şeful unui stat, reprezinţi acţiunile acelei ţări, care pot dăuna grav vecinilor. De aceea răspunsul arogant şi naţionalist al lui Iuşcenko merita o replică pe măsură din partea preşedintelui romăn.
Ar fi trebuit, măcar de dragul poporului pe care il invocă dimineaţa la prănz şi seara, ca şeful statului romăn să-i amintească omologului ucrainean că suveranitatea lor pe Băstroe afectează interesele şi suveranitatea noastră in zonă. Şi că aşteaptă o atitudine cooperantă şi constructivă căt mai rapid. Cu atăt mai mult cu căt există informaţii din surse oficiale de la Kiev că acelaşi comportament il vom regăşi in efortul iraţional din a transforma Insula Şerpilor intr-un teritoriu locuit. In vederea jocului murdar pentru apele teritoriale.
Ce l-o fi apucat pe Traian Băsescu să fie amabil cu un preşedinte străin? El care nu e amabil cu nimeni şi face mereu reproşuri oricărui partener de discuţie? Nici măcar diplomaţia nu poate fi invocată ca scuză pentru nepermisa generozitate arătată Ucrainei de Romănia.
Prietenia Băsescu-Iuşcenko poate fi explicată pentru că au luat lumină de la acelaşi licurici? Şi au purtat amăndoi geaca portocalie furnizată de aceleaşi servicii, de salubritate politică in Europa de Est? Nu putem ştii exact. Ceea ce ştim e că iarna nu-i ca vara. Nici Bistroe ca Sulaina. Acestea fiind datele, plus procesul de la Haga, amabilitatea şi disponibilitatea noastră ar putea fi luate la Kiev drept prostie.
