BNR – 130

Sâmbătă şi duminică, într-un remarcabil tur de forţă, pe cât de alert pe atât de concentrat, Banca Naţională a României a postfaţat densa suită de evenimente cu care şi-a celebrat 130 de ani de la înfiinţare. Rang înalt de participare: Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, împreună cu peste 70 de personalităţi din elita financiară a lumii: guvernatori, viceguvernatori şi foşti guvernatori de bănci centrale, reprezentanţi ai instituţiilor financiare europene şi internaţionale, mari profesori ai unor renumite universităţi. Între participanţi, actualul şef al misiunii FMI pentru România şi cei care l-au precedat în acest mandat în ultimii 20 de ani.

Întreaga zi de sâmbătă a fost consacrată unei dezbateri de politică monetară de o anvergură ştiinţifică greu de egalat. Au curs idei, opinii, previziuni: ce va fi de făcut în condiţiile schimbării lumii sub impactul actualei crize globale. Au fost prezentate excelente analize despre inflaţie, cursuri de schimb, stabilitate financiară, legături între politica monetară şi fiscalitate. Tematica seminarului de duminică a fost diferită. Dedicat istoriei "Bătrânei Doamne" a pieţei financiare româneşti - seminarul a cuprins o retrospectivă spre rădăcini a instituţiei. Seara, sub cupola Ateneului Român, concertul Filarmonicii "George Enescu" a dat expresie legăturii strânse între Banca Naţională şi bunele tradiţii culturale.

Încheind seria manifestărilor, deschisă în primăvară, continuată de-a lungul întregului an şi ajunsă acum în punctul culminant, această importantă reuniune internaţională a fost o bună împrejurare pentru Banca Naţională să dea dezbaterii ştiinţifice altitudine valorică. Şi, totodată, să pună un accent puternic pe simbolistică, cu scopul limpede de a le prezenta oaspeţilor din străinătate blazonul instituţional al băncii centrale a României. Vizitarea celor două palate ale Băncii Naţionale, legate între ele, s-a dovedit un punct forte de atracţie. Oaspeţii din străinătate au admirat zidurile trainice, liniile arhitectonice îmbinate într-o perfectă armonie clasică, rangul artistic perceput ca un bonus la destinaţia de utilizare a clădirii, atent şi impecabil rezolvată. A trezit interes nivelul înalt de gândire a epocii în care acest impresionant monument arhitectonic, care este Palatul Vechi, a putut căpăta viaţă. Şi, nu în ultimul rând, spiritul vremurilor în care se contura, în jurul Băncii Naţionale, un promiţător centru financiar. Personalităţi de pe toată planeta au avut dovada imenselor acumulări de experienţă şi înţelepciune din acel timp de avânt al capitalismului românesc. Cu o inevitabilă interogaţie: dacă vocaţia lucrului bine făcut a fost posibilă atunci, în secolul al XIX-lea, de ce n-ar putea fi reînviată astăzi într-o ţară cu deficit de competitivitate?!

Dacă, iniţial, Banca Naţională şi-a căutat plasamentul în vecinătatea instituţiilor financiar-bancare, ulterior a devenit ea însăşi reper şi argument - fenomen propriu ţărilor cu pieţe dezvoltate - pentru a aglutina în jurul său un centru financiar puternic. De prin 1900, încă, în perimetrul Lipscanilor s-a produs un intens proces de transformare. Au apărut Bursa şi Camera de Comerţ. S-au înfiinţat numeroase societăţi de asigurare şi bănci grăbite să-şi construiască reşedinţele în apropierea Băncii Naţionale. Sistemul bancar românesc s-a dezvoltat într-un ritm foarte rapid. În jurul "Citadelei", cum era numită Banca Naţională, au apărut şi alte bănci mai mici, dar foarte active, precum şi societăţi de asigurări. City-ul bucureştean, plasat în zona magazinul La Fayette - astăzi Victoria, Lipscani, Vulturul de Mare, a cunoscut o dezvoltare explozivă. Fotografiile din albumele lansate duminică, ca şi analizele cu accent pe istorie au oferit celor peste 70 de oaspeţi din străinătate dovezi elocvente că România are un filon financiar-bancar generos, din care se alimentează rădăcinile trainice ale actualului sistem bancar românesc.

Şi astfel, cele două evenimente de la începutul anilor 1880, întemeierea Băncii Naţionale şi proclamarea Regatului României, proclamare ce aducea o binevenită corecţie a percepţiei lumii asupra noului stat - s-au conjugat firesc, armonizând nu eticheta formală, ci rangul şi funcţionalitatea instituţiilor unui stat modern. Încă o dovadă, prezentată discret, dar relevant în cadrul seminarului de istorie, că Banca Naţională a României a luat naştere într-o epocă dominată de eforturi pentru educaţie, instrucţie, creaţie şi deschidere către marile valori ale lumii.

Retrospectiva istorică, bogat ilustrată în seminarul de duminică, s-a dovedit a fi o fereastră pentru mai buna înţelegere a unui fapt bogat în semnificaţii: acela că dacă în anii de dinaintea primului război mondial şi, apoi, în anii interbelici, România a înregistrat progrese evidente, un rol important l-au avut Banca Naţională şi leul românesc. Banca Naţională a dus o mare parte din greul primului război mondial, căruia i-a finanţat cheltuielile, iar în anii interbelici a contribuit la refacerea economică a ţării şi a condus rezistenţa naţională împotriva crizei din 1929-1933. Motiv ce a făcut ca începând din 1990 - după lunga perioadă comunistă - renaşterea Băncii Centrale a României să poată fi un proces eficient şi să se fi putut împlini într-un timp scurt.