BNR nu-şi ţine valuta acasă

Februarie a adus un plus de  700 de milioane de euro faţă de ianuarie, în rezervele valutare administrate de BNR,  totalul atingând  32,2 miliarde de euro. Bilanţul a fost raportat vineri, în comunicatul lunar. Ce face BNR cu atâta valută?  Deseori, în spaţiul public,  la această întrebare ce revine obsesiv se încearcă răspunsuri încărcate de ipoteze neliniştitoare şi de suspiciuni - în ciuda rapoartelor explicative  din comunicatele Băncii Naţionale, care detaliază intrările, ieşirile, destinaţiile şi drumurile banilor. Un recent scenariu, avansat în media, acceptă că această importantă rezervă valutară ar  fi un avantaj în situaţii excepţionale… dacă  România l-ar putea folosi. Dar, adaugă sceptic autorul, “Nu poate! Pentru că banii sunt păstraţi de puterile mondiale, în puşculiţele lor bine închise”. Oamenii citesc. Unii cred, alţii nu cred. Alţii se îndoiesc, intuind excentricitatea ipotezei.  Cu toţii însă  au dreptul la informare exactă. Structurată pe date şi fapte verificabile, cărora un Moromete sau o mie sau mai mulţi să le vadă baza, chiar dacă ei nu au cum să se uite direct în conturile în care se uită doar administratorii rezervei şi… controlorii lor.  
          
Banca Naţională deţine dreptul exclusiv de a dispune de această rezervă. Şi o face nu doar în situaţii excepţionale, ci în mod curent. BNR  scoate valută din rezervă (şi intervine pe piaţa valutară românească) ori de câte ori scăderea ofertei ameninţă să producă dezechilibre. Sau ori de câte ori Ministerul Finanţelor, care se îndatorează în valută pentru acoperirea deficitului bugetar, îşi rambursează datoriile. Sau când răscumpără titluri de stat în valută emise de Ministerul Finanţelor. În acest fel, puţinele capitaluri interne, de care dispune statul român, nu sunt tulburate de la scopurile lor cotidiene, Banca Naţională purtând singură povara plăţii datoriei publice externe. Punând la lucru rezerva, BNR face performanţă dând semnale bune pieţelor internaţionale. Semnale atât de folositoare în actuala criză globală. În acelaşi timp, Banca Naţională  iniţiază operaţiuni atât de optimizare a avantajelor, cât şi de atenuare a riscurilor. Rezerva de valută  este diversificată în portofolii aducătoare de profituri, după minuţioase analize ale mişcării monedelor pe pieţele internaţionale.

Dacă rezerva ar fi “blocată de marile puteri”, cum ar putea BNR să emită continuu ordine de plată şi să facă atâtea tipuri de operaţiuni? Sau cum ar putea să facă atâtea intervenţii psihologice pe piaţa valutară fără să mişte un euro, ci doar zornăindu-şi rezervele? Trezorierii marilor bănci din lume, care operează pe piaţa românească, ştiu exact că în spatele acestui zornăit sunt cele 32 de miliarde de euro pe care BNR le poate mişca într-o clipă. Ca toate celelalte bănci centrale din lume. Pentru că toate, inclusiv BNR, îşi ţin valutele  în depozite la bănci centrale din străinătate.