Breviar de aprilie

1 La 11 aprilie, Romania a mai facut un pas in liberalizarea contului de capital prin accesul oficial al non-rezidentilor la depozite in lei.

Nu este un secret ca scaderea in ritm accelerat a dobanzilor din ultimele luni a fost determinata, in principal, de acest pas - din dorinta bancii centrale de a descuraja din apetitul influxurilor speculative. Sa speram ca mersul dobanzilor din ultimul timp va fi validat de evolutia dezinflatiei, ca nu va fi nevoie de o "cocoasa" de primavera, in conditiile cresterii unor preturi administrate si tarife la energie. Pana acum, Banca Nationala a gestionat bine acest nou pas. Ramane de vazut cum vor evolua deficitele externe pe fondul aprecierii leului si al dinamicii creditului neguvernamental. Trebuie subliniat ca exista trasaturi structurale ale economiei monetare romanesti care vor influenta amplitudinea miscarilor pe piata valutara; ma refer in special la "subtirimea" intermedierii financiare de la noi (valoarea creditului, a masei monetare in PIB).

2De departe, contributia majora la deficitul de cont curent in ultimii ani este data de creditul neguvernamental; aceasta contributie a fost de circa 85% in 2004. Creditul in valuta a fost in crestere masiva datorita diferentialului de dobanda si aprecierii leului. Scaderea dobanzilor la lei din ultimele luni este de asteptat sa stimuleze componenta in moneda autohtona a creditului neguvernamental, desi datele pe primele doua luni sunt neconcludente. In acest context se ridica o intrebare: daca exista grija fata de expansiunea cererii interne si cresterea deficitelor externe, cat de periculoasa poate fi cresterea creditarii in lei? Cu cat aceasta creditare va contribui mai mult la formarea bruta a capitalului (la investitii productive), cu atat mai bine. Iar daca este nevoie de o frana, totusi, un posibil factor de contracarare ar fi diminuarea valorii componentei valutare a masei monetare atunci cand este exprimata in lei. Ar fi ca si cum politica monetara exercitata prin componenta in valuta ar fi mai restrictiva. Pe de alta parte, ceea ce se pierde prin exprimarea in lei a componentei valutare se compenseaza prin "efectul de avutie" - in sensul ca aceia care au depozite in lei le vad crescute cand sunt exprimate in valuta. Intrucat masa monetara (M2) se distribuie relativ simetric intre cele doua componente, ceea ce se pierde intr-o parte se regaseste in cealalta. Conduita politicii monetare a BNR, de relaxare sau nu, depinde, prin urmare, de viteza de crestere a lichiditatii in lei la care se adauga "efectul de avutie" (cine se simte mai bogat consuma mai mult) fata de dinamica lichiditatii in valuta.

3Parlamentul european voteaza Tratatul de aderare a Romaniei la Uniune. Pentru noi, intrebarea nu mai este daca, ci ce vom fi in Uniune! Aceasta va deveni intrebarea obsedanta pentru elitele politice, pentru guvernele care vor gestiona treburile publice in anii ce vin, pentru mediul de afaceri. Desi acquis-ul ofera repere ale unui "pilot automat", mult se joaca pe terenul de acasa; trebuie sa avem priceperea de a valorifica o sansa istorica de modernizare politica, sociala si economica a tarii.

4Comisia Europeana insista pentru un buget de 1,14% din PIB-ul total al Uniunii pentru perioada 2007-2013, pornind de la nevoia de a finanta mai mult cercetarea si inovarea. Aceasta insistenta se izbeste de rezistenta marilor tari donatoare (Franta, Germania, Suedia, Austria, Marea Britanie, Olanda). Disputa intre tarile donatoare si cele care beneficiaza de ajutoare regionale (structurale si de coeziune) priveste nu numai un aspect foarte pragmatic, legat de bani - in conditiile cresterii deficitelor bugetare in numeroase tari ale UE. Intervine si o dimensiune strategica, de viziune privind functionarea UE, rolul ei in competitia globala. Adica, tot ceea ce se urmareste prin Agenda Lisabona. Este mult de comentat pe marginea acestei polemici. Ea are multa semnificatie si pentru Romania. Daca nu vom utiliza bine (eficient) banii primiti de la Uniune, vom da apa la moara celor care sustin ca nu avem capacitate de absorbtie; totodata, s-ar putea ca la viitoare repartizari ale bugetului, partea ce ni se acorda sa fie sub asteptarile si, mai ales, sub nevoile noastre. De aceea, trebuie sa facem in asa fel incat sa folosim cat mai mult si mai bine resursele ce sunt puse la dispozitie de Bruxelles.