„Brusel”, noua cetate de scaun a României

Nimeni nu ii neaga presedintelui Romaniei, momentan Traian Basescu, atributii de prim rang in domeniul politicii externe, desi conform articolului 102 din Constitutie, Guvernul este cel care 'asigura realizarea politicii interne si EXTERNE a tarii' (sa nu afle Emil Boc!). El a reprezentat Romania la reuniunea Consiliului European de saptamana trecuta si pentru acest fapt in sine nu avea nevoie de un mandat, desi e de discutat de ce la aceste reuniuni nu participa seful Guvernului, asa cum se intampla cu majoritatea statelor membre.

Pe de alta parte, acolo s-a negociat un acord la nivel guvernamental. Or, in situatia aceasta, legea e clara: 'In cazul negocierii tratatelor la nivel guvernamental care, prin obiectul lor, au implicatii politice importante asupra relatiilor externe ale Romaniei, seful delegatiei de negociatori a partii romane se desemneaza de catre Guvernul Romaniei' (Legea 590/2003 privind tratatele, art. 7.3). Ne aflam cu siguranta in situatia negocierii unui asemenea tratat. Traian Basescu nu a fost mandatat sub nici o forma de Guvern (nu este vorba de deplinele puteri pe care presedintele, primul-ministru si ministrul de Externe le au, inerent, ci de aprobarea interna a initierii negocierilor ? vezi art. 3-7 din lege); mai mult, din delegatie au lipsit reprezentantii ca­binetului care ar fi avut acolo o prezenta logica din punct de vedere tehnic. Adica cei raspunzatori de finantele publice, pentru ca despre asta era vorba.

Am prezentat pe blog o analiza destul de amanuntita a problemei juridice asa ca ma opresc aici. Pro­blema politica ramane insa in picioare si ea e din ce in ce mai grava. In opinia mea, presedintele Basescu nu a reprezentat Romania la UE; el s-a prezentat dupa reuniune, la Bucuresti ca un fel de emisar, menit sa ne explice ce vrea UE in general si, mai ales, ce vrea de la noi. E ambasadorul lor aici. Sigur, ne-am putea intreba cine e, atunci, presedintele nostru.

Merita noul acord o discutie? Evident, el limiteaza drastic dreptul Guvernului si al Parlamentului de a fixa obiective, de a genera proiecte de dezvoltare, de a avea prioritati. Din multe puncte de vedere, politicile bugetare vor deveni un fel de suddo­ku. Un joc in care tot ce trebuie sa faci e sa obtii cifrele dorite si dictate, completand casutele goale. Aceasta decizie vine intr-un moment in care Romania e mai slabita ca oricand. Facem un soi de vaccin periculos unui organism lipsit de anticorpi.

Spatiul geografic al noului acord tinde sa devina un soi de commonwealth, o constructie post-coloniala, adecvata aproape exclusiv unui grup restrans de cetateni dintr-un grup restrans de state. Ea favorizeaza saracia unor grupuri sociale tot mai largi. Favorizeaza si continuarea exodului celor tineri si pregatiti. Sigur, ca sa fim sinceri, suntem si noi de vina. In toata perioada de apartenenta la UE, dupa 2007, nu am reusit sa atragem decat 3% din fondurile pe care le aveam la dispozitie, de pilda.

Lipsa de incredere intre statele membre a determinat o solicitare insolita – o modificare a Constitutiilor interne, in sensul ca in capitolul de drepturi si obligatii cetatenesti sa se introduca si obligatia tuturor cetatenilor de a respecta un deficit bugetar de 0,5%. Vor fi multe discutii pana la finalizarea acordului, dar si in legatura cu ratificarea lui...

In schimb, ambasadorul UE/FMI la Bucuresti, Traian Basescu, e tocmai multumit. Un referendum asezat peste maldarul de alegeri pe care le vrea anul viitor ii poate permite sa participe mai direct la campania electorala de partea cui vrea, impotriva cui vrea. Ii permite sa strecoare in pripa si alte modificari in legea fundamentala.

Iata, Emil Boc vorbeste deja despre doua reguli de aur din intelegerea de la Bruxelles si despre introducerea 'regulii portocalii', in sensul ca un parlament nu poate avea mai mult de o camera. Mi-as permite sa sugerez ca in pachetul de negociere pentru nucleul dur al revizuirii Constitutiei, tinand seama si de opinia altor state si de experienta lor istorica, sa introducem si o modificare a articolului 81, in sensul ca eliminam cerinta ca o persoana sa nu poata indeplini decat doua mandate de presedinte, precizand si cine e persoana respectiva. De asemenea, pentru a evita diverse discutii interne si pentru a proceda asa cum, cu intelepciune, au procedat inaintasii nostri, am putea adauga un articol la sectiunea referitoare la Ministerul Public, stabilind ca Daniel Morar va fi desemnat procuror-sef al DNA pe viata, ca sa nu ne mai incurcam in mandate, delegari, interimate, cand urmeaza atatea alte alegeri...

Am avea, in felul acesta, iata, cinci 'reguli de aur' de introdus in Constitutie, modificari care ar ajuta la stabilitatea economica si bunastarea romanilor, fara deosebire de etnie sau optiuni politice.