Bugetul pe proiecte inseamna cheltuirea judicioasa a banului public

Prioritatea 0 a momentului este reducerea efectelor produse de calamitatile naturale, mai exact reconstructia caselor sinistratilor si a infrastructurii. Acest lucru presupune un efort bugetar foarte mare, iar din aceasta cauza problemele nu pot fi rezolvate in cateva luni. Daca locuintele distruse vor fi reconstruite in acest an si anul viitor, in privinta refacerii infrastructurii situatia este mult mai complicata atat din punct de vedere al costurilor cat al fortei de munca pe care o implica.

Ceea ce s-a intamplat in acest an in Romania trebuie tratat cu atentie deosebita in acest moment cand se dezbate bugetul pentru anul viitor. Dezastrul produs in acest an de inundatii ne obliga sa fim foarte atenti cum impartim bugetul, care este departe de a acoperi necesitatile Romaniei. In contextul in care cea mai mare parte a tarii a fost distrusa de inundatii, in conditiile in care trebuie sa ne gandim ca avem si pensionari, si Sanatate, si Invatamant, domenii deficitare, care au nevoie de finantare. Sa nu mai vorbim de programe importante pentru pregatirea Romaniei de aderare la Uniunea Europeana.

Fiecare minister are prioritati pentru finantarea unor programe importante. Insa bugetul trebuie construit pe proiecte prioritare la nivel national, astfel incat sa raspundem unor necesitati stringente pe care le are Romania in domenii importante de activitate. In sedintele de guvern am ridicat aceasta problema de cateva ori, in ideea sustinerii infrastructurii ca prioritate in 2006.

Zona rurala ar fi un atu foarte important pentru Romania, pentru dezvoltarea turismului, daca ar avea infrastructura necesara. Dezvoltarea rurala trebuie privita in primul rand prin prisma contributiei pe care o poate avea la dezvoltarea economica a Romaniei, nu numai din perspectiva pregatirii pentru aderare in Uniunea Europeana. Din pacate, multe sate sunt departe de ceea ce se numeste zona rurala europeana. Din aproximativ 13.000 de sate care formeaza spatiul rural, aproximativ 3.100 beneficiaza, urmand ca in acest an sa fie finalizate lucrari de aductiune a apei in alte 250 de sate. Situatia nu este mai roz nici in privinta drumurilor comunale. Oricum, mesajul pe care aceste cifre il transmit este acela ca satele au nevoie de investitii serioase si ca trebuie sa tratam cu responsabilitate problema mai ales in conditiile in care mare parte a zonelor rurale au fost lovita in acest an de furia apelor. Insa nu doar satele au nevoie de infrastructura. Sunt multe localitati care au devenit orase in ultima perioada si care sunt deficitare la acest capitol, iar resursele lor financiare sunt mult diminuate, avand in vedere ca nu au acces nici la fonduri SAPARD si nici la ISPA. Nu mai vorbim de infrastructura rutiera, care, dupa ce ca era deficitara, a mai fost si grav afectata de inundatiile din acest an.

Ceea ce am expus mai sus sunt argumente pentru proiecte de infrastructura ca prioritate nationala si implicit pentru un buget pe proiecte.

Problemele legate de infrastructura trebuie privite insa si din perspectiva dezvoltarii regionale, care in Uniunea Europeana are la baza conceptul de coeziune economica si sociala, urmarind sprijinirea regiunilor ramase in urma si diminuarea discrepantelor care le separa de zonele mai dezvoltate.