L-am văzut pe domnul Dinu Patriciu cum stă la televizor picior peste picior, uşor lăsat pe spate şi mi-am adus aminte de perioada când era hărţuit de procuratură. Nimic din atitudinea arogantă de astăzi, ba dimpotrivă, în momentul eliberării sale după o noapte petrecută în arest, omul de afaceri izbucnise în lacrimi. Acum, după primul milion de barili sau euro, ce-or fi, Dinu Patriciu îşi permite să i se rupă de toţi şi de toate, dar mai ales de toată lumea. Mi-aş fi dorit ca pe celebrul om de afaceri să-l fi durut în cot atunci când a fost arestat, iar acum, miliardar fiind, să plângă în fiecare zi.
L-am văzut pe domnul Dinu Patriciu cum stă la televizor picior peste picior, uşor lăsat pe spate şi mi-am adus aminte de perioada când era hărţuit de procuratură. Nimic din atitudinea arogantă de astăzi, ba dimpotrivă, în momentul eliberării sale după o noapte petrecută în arest, omul de afaceri izbucnise în lacrimi. Acum, după primul milion de barili sau euro, ce-or fi, Dinu Patriciu îşi permite să i se rupă de toţi şi de toate, dar mai ales de toată lumea. Mi-aş fi dorit ca pe celebrul om de afaceri să-l fi durut în cot atunci când a fost arestat, iar acum, miliardar fiind, să plângă în fiecare zi.
Adrian Năstase n-a mai avut răbdare. Cei trei ani de penitenţă au fost suficienţi pentru domnia sa. A vrut să simtă din nou luminile rampei şi ecranului ca orice actor politic sătul să aştepte un nou rol pe măsura sa. Căci ăsta pe care-l joacă acum este prea mic pentru nişte orgolii aşa de mari ca ale unui fost preşedinte de partid, fost prim-ministru şi candidat la preşedinţie. Poate că e un rol de compoziţie şi noi nu ştim, poate că regizorul "bunica bate toba" l-a vrut cu tot dinadinsul distribuit înainte ca să candideze din nou la funcţia supremă în stat. Timpul, dar mai ales vremurile o să ne arate dacă răbdarea a rămas sau nu o virtute în politică.
Despre preşedintele Traian Băsescu am auzit că e bine. Că a trecut cu succes peste cele două operaţii suferite şi că a recuperat mult mai bine decât se aşteptau adversarii săi. Singura sa problemă ar fi pedeleul, pe care preşedintele ar fi vrut să-l vadă crescut într-un an cât în zece ani Stolojan. Dar cum nici Stolojan nu mai e ce a fost odată, se pare că mai are ceva de aşteptat. Cel puţin până-n 2009, când va îmbrăca din nou cămaşa morţii Paul & Shark.
Adrian Năstase n-a mai avut răbdare. Cei trei ani de penitenţă au fost suficienţi pentru domnia sa. A vrut să simtă din nou luminile rampei şi ecranului ca orice actor politic sătul să aştepte un nou rol pe măsura sa. Căci ăsta pe care-l joacă acum este prea mic pentru nişte orgolii aşa de mari ca ale unui fost preşedinte de partid, fost prim-ministru şi candidat la preşedinţie. Poate că e un rol de compoziţie şi noi nu ştim, poate că regizorul "bunica bate toba" l-a vrut cu tot dinadinsul distribuit înainte ca să candideze din nou la funcţia supremă în stat. Timpul, dar mai ales vremurile o să ne arate dacă răbdarea a rămas sau nu o virtute în politică.
Despre preşedintele Traian Băsescu am auzit că e bine. Că a trecut cu succes peste cele două operaţii suferite şi că a recuperat mult mai bine decât se aşteptau adversarii săi. Singura sa problemă ar fi pedeleul, pe care preşedintele ar fi vrut să-l vadă crescut într-un an cât în zece ani Stolojan. Dar cum nici Stolojan nu mai e ce a fost odată, se pare că mai are ceva de aşteptat. Cel puţin până-n 2009, când va îmbrăca din nou cămaşa morţii Paul & Shark.
Citește pe Antena3.ro