Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În această noapte, Sorana Cârstea a avut un meci de tenis în Statele Unite cu Arina Sabalenka, sportivă din Belarus, aflată în topul mondial. La turneul de tenis participă și sportivi din Rusia, restricția fiind neafișarea steagului lor național. În alte competiții, cum sunt cele din patinaj artistic și schi, sportivii din cele două țări nu sunt admiși, federațiile internaționale respective adoptând sancțiuni drastice ca urmare a invadării Ucrainei. Așadar, nu există o unitate de apreciere asupra nivelului de sancțiuni privind sportivii din cele două țări. Problema a fost abordată la Summitul Olimpic din 9 decembrie 2022, format din liderii tuturor grupărilor afiliate Mișcării Olimpice, care a solicitat Comitetului Olimpic Internațional (CIO) „să exploreze o cale prin care sportivii cu pașaport rus sau belarus să revină la nivel internațional, în competiții ca sportivi individuali neutri.”
După o consultare de patru luni, Comitetul Executiv al CIO a discutat această solicitare în prima zi a reuniunii de la Lausanne (28-30 martie). Trebuie menționat că la Summitul din decembrie 2022 s-a dezbătut intens decizia unor Comitete Naționale Olimpice sau Federații Naționale privind participarea sportivilor la competiții în urma unor sugestii sau chiar presiuni primite din partea guvernelor. „Summitul a respins cu fermitate acele măsuri ale guvernelor considerate ca interferență inacceptabilă în autonomia organizațiilor sportive și neutralitatea lor politică”, arăta comunicatul CIO.
Poziția CIO nu a fost niciodată ambiguă față de conflictul din Ucraina, dând în acest sens, în 25 ianuarie 2023, „Declarația privind solidaritatea cu Ucraina, sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului și statutul sportivilor din aceste țări”. În timpul consultărilor, așa cum precizează CIO „toate părțile interesate și-au reiterat sprijinul pentru apelul CIO la pace”, adăugând că „Mișcarea Olimpică se simte profund atașată de poporul ucrainean și comunitatea olimpică ucraineană, a căror durere și suferință depășesc imaginația”.
Comitetul Executiv al CIO a dat, în urma consultărilor coagulate în ședința din 28 martie, o serie de recomandări care armonizează abordarea admiterii sportivilor cu pașaport rus sau belarus la competiții. Astfel, sportivii din cele două țări vor concura numai ca sportivi neutri individuali. Aceasta înseamnă că echipele respectivelor țări nu pot participa la competiții. Sportivii care susțin războiul nu pot concura. O altă recomandare este ca sportivii sub contract cu armata rusă sau belarusă sau cu agențiile de securitate din cele două țări să nu fie admiși în competiții. Un alt capitol stabilește că nu pot fi organizate sau susținute evenimente sportive în Rusia sau Belarus, iar steagurile, imnurile, culorile și alte identificări naționale ale lor nu pot fi afișate. Nici un guvern sau oficial de stat rus sau belarus nu poate fi invitat sau acreditat pentru evenimente și competiții internaționale.
Recomandările emise de CIO lasă însă libertatea Federațiilor Internaționale să le aplice integral sau parțial. Precizarea este importanță deoarece, de pildă, în competițiile organizate de UEFA, Belarus participă cu echipa națională în grupa cu România. Ce se va în continuare? Se va admite participarea în competiție în continuare?
Citește pe Antena3.ro
Multe întrebări la adresa CIO vizează participarea sportivilor din Rusia și Belarus la Jocurile Olimpice. Faptul că în 2024 și 2026 sunt programate Olimpiadele de Vară (Paris) și de Iarnă (Milano Cortina), fiind în curs și concursuri de calificare, un răspuns se afla sub semnul urgenței. CIO a precizat că „își rezervă în mod expres dreptul de a decide cu participarea lor la momentul oportun, chiar dacă s-au calificat conform criteriilor stabilite de Federațiile Internaționale”.
O serie de declarații politice încearcă însă să influențeze deciziile CIO în sensul excluderii totale a sportivilor Rusia și Belarus din toate competițiile internaționale. Președintele ucrainean Zelenski a deschis, în februarie 2023, o conferință a miniștrilor sportului din câteva zeci de țări pentru a cere interzicerea rușilor de la Jocurile Olimpice de la Paris. Răspunsul diplomatic al CIO arată că „problema se amână”. Comunicatul difuzat la Lausanne în 28 martie subliniază că „Jocurile Olimpice nu pot preveni războaiele și conflictele. Nici nu pot aborda toate provocările politice și sociale din lumea noastră. Acesta este domeniul politicii. Dar Jocurile Olimpice pot da un exemplu pentru o lume în care se respectă aceleași reguli. Ele ne pot inspira să rezolvăm probleme prin construirea de punți, ele pot deschide ușa dialogului și construirii păcii în moduri în care excluderea și diviziunea nu o fac”.
Mișcarea Olimpică a dat de-a lungul istoriei probe de maturitate prin găsirea de soluții în sensul „construirii de punți”. În anii cei mai reci ai Războiului Rece, sportivii celor două state germane au participat la trei ediții (1956-1964) cu „echipa Unită”. În 2018, sportivii din cele două Corei au mers la Olimpiada de Iarnă în echipă comună. Spiritul olimpic nu a putut învinge întotdeauna animozitățile politice, competițiile de la Moscova (1980) și Atlanta (1984) fiind boicotate de o serie de țări pe considerente de blocuri. De fiecare dată, România a dat dovadă de înțelepciune și reținere, neamestecând sportul cu politica. Boicotul, excluderea apriorică de la competiții prin decizii administrative văduvesc șansele sportivilor de frunte de a participa la competițiile supreme care sunt olimpiadele.
