Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În debutul derby-ului cu CFR Cluj, fotbaliştii craioveni au desfăşurat un banner cu sclipitoarea metaforă inventată pentru Balaci. Numărul opt de pe tricoul „Minunii Blonde” - Balaci se lungeşte şi se transformă în infinit, de când s-a dus în Cer marele fotbalist al Campioanei unei Mari Iubiri şi s-a mutat în eternitate. Balaci a însemnat inventivitatea, isteţimea, vivacitatea spiritului oltenesc. Când se aducea în discuţie repetata opţiune pusă în faţa publicului: „Cine a fost cel mai mare fotbalist român, Hagi sau Dobrin”, cunoscătorii adevăraţi ai fotbalului se întrebau unde este, în această competiţie pentru primul loc, şi Ilie Balaci? Când l-am întrebat pe Ilie ce părere are despre plasarea lui în trioul de aur Dobrin-Hagi-Balaci, a surâs şi a oftat: „Dacă aş fi avut 10 centimetri în plus la înălţime!”. S-a împlint un an de când s-a ridicat în Ceruri Ilie Balaci, la doar 62 de ani. Pe o clădire înaltă din Craiova, s-a aşezat o imagine cu Balaci, pentru a ţine trează ideea de talent şi dăruire pentru fotbalul craiovean. La slujba de la cimitir au avut o lacrimă în ochi vechii coechipieri şi urmaşi, Cârţu, Ţicleanu, Ungureanu, Săndoi. Ce mulţi eroi ai fotbalului craiovean s-au dus în Cer: Oblemenco, Costică Ştefănescu, Deselnicu, Tilihoi, Crişan! Balaci, de neoprit în cursele lui, cu broderii de fente şi pase surprinzătoare, a fost cotonogit de un fundaş primitiv. Deteriorarea ligamentelor la genunchi nu avea, în acei ani, rezolvarea chirurgicală reuşită din medicina de astăzi. Şi cariera lui Balaci s-a curmat la doar 27 de ani. Balaci a destăinuit doar pentru mine că l-au dezamăgit oltenii, pentru care nu s-a menajat o clipă pe teren. Nu l-au sprijinit craiovenii când a fost accidentat, nu i-au mai dat ocazia să revină (a făcut gestul acesta Dinamo), nu i-au trimis nici situaţia notelor la Facultatea de Economie din Craiova, pentru a finaliza studiile universitare la Bucureşti. Şi cu toate acestea, sufletul lui Balaci îl trăgea tot timpul spre Craiova. Se mutase de mult în Bucureşti, dar el se ducea la mai fiecare sfârşit de săptămână în Bănie să tăifăsuiască cu prietenii, să asiste la partidele echipei. Destinul a făcut ca stopul cardiac să se întâmple tot la Craiova, în apartamentul mamei sale, unde a strigat brusc: „Nu mai am aer!”. Se odihneşte tot în pământul Olteniei, într-un ţintirim din Craiova.
Citește pe Antena3.ro
