Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se pare că FMI este de părere că moneda națională ar fi supraevaluată în acest moment de până la 10% în raport cu fundamentele economice și financiare și recomandă înăsprirea politicii monetare și flexibilizarea mai accentuată a cursului de schimb, pentru contracararea dezechilibrelor induse în primul rând de majorarea deficitului de cont curent și a salariilor din sistemul public, tot mai rupte de productivitate.
Ca de obicei, celor de la FMI nu li se poate reproșa că nu cunosc teoria. Însă cunoașterea teoriei nu e niciodată suficientă pentru implementarea de politici corecte. Pe lângă bagajul teoretic solid, e nevoie de o mare atenție la evoluțiile concret-empirice din piață, atât financiare, cât și ale economiei reale. Nu doar de la noi, ci din întreaga lume.
Vedem, astfel, unele mișcări recente pe care, dacă ne-am ține strict de litera teoriei, am fi obligați să le caracterizăm drept absurde. Cu toate acestea, ele există. Cel mai bun exemplu este cel al dolarului, care s-a apreciat după ce Federal Reserve a redus dobânda de referință. Se întâmplă, deci - după cum remarca recent un analist - ca piața să bată teoria.
Tocmai de aceea, acțiunile intervenționiste asupra cursului de schimb sunt riscante și pot face mai mult rău decât bine, cu toate bunele intenții și cu toată cultura teoretică ale celor care susțin așa ceva.
Și mai e o problemă. Așa cum se întâmplă deseori, se dorește din nou să se eludeze necesitatea adoptării de reforme structurale de profunzime prin forțarea de măsuri de „dopaj” monetar al economiei. Cu alte cuvinte, mai pe românește, politica monetară să scoată din foc castanele aruncate acolo de cea fiscală și economică. Ceea ce este deopotrivă păgubos și lipsit de onestitate. Măsurile monetare nu le pot înlocui însă pe cele structurale. Dacă mediul fiscal și de reglementare este ostil și blochează sporurile absolut necesare de productivitate, aventurismele monetare nu pot sluji decât ca paliative temporare, menite să amâne inevitabilul.
O problemă și o precizare: dezechilibrul extern poate fi corectat monetar, dar în măsura în care el reprezintă suma dintre deficitul guvernamental și cel neguvernamental, iar grosul său e dat de soldul negativ al bugetului statului, la acel nivel trebuie să aibă loc corecția, dinspre deficit spre excedent bugetar.
Citește pe Antena3.ro
