Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe măsură ce criza economică globală (care este şi una a democraţiei) afectează mai mult România iar criza constituţională internă (care este şi una morală) se adânceşte, tot mai mulţi reproşează PSD lipsa unei acţiuni robuste spre a reveni la guvernare. Unii acuză laşitatea, alţii ipocrizia. Asemenea critici sunt injuste.
Sub aspect procedural opoziţia nu are suficiente voturi spre a demite Guvernul. Admiţând că s-ar ajunge la alegeri anticipate, sondajele nu arată că ele ar aduce PSD o majoritate confortabilă spre a guverna. S-ar apela, deci, din nou la formula unui guvern de adunătură apt să aplice un tratament de compromis unui pacient în comă care are nevoie de terapie intensivă.
Problema fundamentală rămâne, însă, cea a confuziei în care stă societatea românească. Pe de o parte, ea nu şi-a asumat încă propriile greşeli. Dacă politica preşedintelui Băsescu şi a PDL nu le place românilor ei trebuie să îşi amintească de felul în care au votat sau nu au votat. (Mă întreb dacă nu cumva şi acum diaspora, care participă prea puţin la suferinţele românilor din ţară, nu ar vota tot cu PDL?) Când s-a pus problema demiterii Preşedintelui electoratul l-a susţinut masiv. La fel, ori de câte ori s-a cerut ca prin referendum să fie adoptate măsuri aberante. Este perfect moral acum ca aceia care i-au dat puterea să suporte consecinţele exercitării ei. De asta nu este vinovat PSD!
Pe de altă parte, românii vor schimbarea domnului Băsescu întrucât acesta nu le mai place, dar nu pentru că au înţeles şi susţin politica succesorului. PSD nu poate lua răspunderea guvernării până nu este clar că programul său are acceptul societăţii. Acest program nu constă în anularea măsurilor Guvernului Băsescu-Boc-Udrea ci, fiind inevitabil un program anti-criză, pleacă tot de la ideea de austeritate. Diferenţa stă în principiile organizării austerităţii: 1. egalitate de tratament prin includerea tuturor în acţiunea anticriză; 2. distribuţia echitabilă, deci diferenţiată, a poverii costurilor crizei; 3. protecţia categoriilor vulnerabile; 4. întărirea disciplinei şi responsabilităţii bugetare şi fiscale; 5. crearea de noi locuri de muncă; 6. stimularea creşterii economice. Toate trebuie circumscrise de un nou contract social care să schimbe mecanismele vinovate de producerea crizei şi să dea o nouă legitimitate elitei politice a naţiunii.
Pentru aplicarea programului dedus din asemenea principii este nevoie de un guvern monocolor, cu o susţinere parlamentară consistentă şi validat de populaţie. În timp de criză, PSD nu are cum guverna împreună cu alţii, în baza unui program al jumătăţilor de măsură şi al sferturilor de valori. Spre a-şi asuma toată răspunderea PSD trebuie să aibă toate mijloacele.
Pentru îndeplinirea acestor condiţii este nevoie, într-adevăr, de solidaritatea întregii opoziţii, de validarea populară şi de cooperarea Preşedintelui Băsescu. Dacă primele două condiţii sunt întrunite suspendarea rămâne un substitut pentru cea de-a treia. Dacă...
Citește pe Antena3.ro
