Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A făcut o carieră, deloc de invidiat și într-un timp record, abracadabranta istorie a mesajului postat pe site-ul Ambasadei SUA la București ca răspuns la ,,implorarea’’(textual!) venită de la cineva care s-a iscălit Cezar Matei. Răspuns care, pe bună dreptate, a stârnit foarte multe nedumeriri și îndreptățite critici. Și asta, pentru mai multe motive. În primul rând, pentru că, în textul respectiv, apărut sub auspciile U S Embessy și asumat de către Excelența Sa, domnul ambasador Hans Klemm, unele exprimări nu aveau nimic în comun cu vocabularul și cu normele deontologice ale diplomației. Mă refer, după cum lesne se poate înțelege, la zicerea despre ,,bunuri obținute prin acte de corupție și furate de la poporul român’’. În plus, nu se precizează dacă este vorba despre o opinie personală a domnului ambasador Hans Kleem și nici dacă a existat un mandat pentru ca un asemenea mesaj să fie postat și difuzat în spațiul public.
Dar principala, de fapt, cea mai gravă carență a mesajului transmis de către înaltul reprezentant al SUA la București( sau doar pus în pagină cu acordul domniei sale) este, fără doar și poate, aceea că nu este fundamentat pe date reale și pe informații corecte privind ceea ce au făcut vandalii de la ANAF și, în general, cu temeinicia, din punct de vedere al reglementărilor juridice, a acuzelor cărora le-a dat crezământ. Ceea ce ne conduce la ideea că informațiile pe care se baza mesajul despre care discutăm au fost preluate numai din anumite surse, interesate să denatureze realitatea și să îi dezinformeze, în mod deliberat și cu rea credință, pe distinșii diplomați ai unor state cu care România are trainice relații de parteneriat. Statele Unite ale Americii fiind, prin excelență, unul dintre acestea.
Mergând din aproape în aproape, oameni care nu sunt dispuși să înghită pe nerăsuflate felurite gogoși, indiferent de ambalajul sclipitor în care sunt livrate sau de emitentul lor, au mai descoperit că fotografia petentului nu era a celui care se recomanda Cezar Matei. Lucru mult mai urât, în realitate, fotografia era a lui Giulio Regeni, tânărul ucis în mod bestial la Cairo, al cărui caz a fost îndelung comentat în presa din întreaga lume, inclusiv din Statele Unite.
În acest fel, ambasada SUA a fost victima bunei sale credințe, dar, fără supărare!, și a unei păguboase aplecări a urechii la șușotelile otrăvite despre flagelul corupției care, vezi Doamne!, provine numai și numai dinspre o anumită parte a mediului politic sau gazetăresc. Meteahnă statornicită, după cum bine se cunoaște, din vremea mandatului fostului ambasador Mark Gietenstein, ale cărei simpatii pro-Traian Băsescu și băieții lui sunt de domeniul notorietății.
A avut perfectă dreptate Mihai Gâdea, atunci când, în numele confraților de la Antena 3- principala țintă a abuzurilor ANAF- a adresat o scrisoare ambasadorului american, Hans Klemm, informându-l cum stau, în realitate, lucrurile. Deocamdată nu avem cunoștință dacă domnul ambasador a dat răspuns și nu îmi pot permite să fac alte comentarii, așteptând să vedem ceea ce distinsul diplomat consideră că ar fi de spus. Până atunci, aflăm că de pe site-ul ambasadei SUA a fost șters răspunsul care a creat legitimă iritare, ceea ce ar putea fi o dovadă că personalul diplomatic american aflat în misiune la București a dobândit folositoare cunoștințe despre înțelepciunea poporului român, mai ales despre zicerea cu ,,băgarea gunoiului sub preș’’.
Din păcate, asemenea abordări pot avea consecințe mult mai grave, motiv pentru care împărtășesc fără rezerve avertismentul lui Radu Tudor despre riscul ca acestea să dea apă la moară unor nedorite reacții anti-americane. Reacții - repet și întăresc:nedorite!- pe care, din păcate,le-a alimentat intervenția emisarului american care a avut drept urmare rămânerea în funcție a Amiralului Dezastrului Național, în pofida opțiunii, democratic exprimată la Referendumul din 2012, de către majoritatea covârșitoare a românilor.
Sincer să fiu, m-a bucurat să aflu, atunci când ambasadorul Hans Klemm și-a început mandatul în țara noastră, că domnia sa a fost student al eminentului om de cultură Matei Călinescu. M-am întrebat, adeseori, dacă autorul istorisirilor despre Zacharias Lichter i-a povestit câte ceva despre Caragiale, cel pe care, în felurite împrejurări, românii îl invocau cu mult năduf:,,Oare ce ar fi zis Caragiale despre toate astea?’’
Iată, însă, că, de data asta, a venit rândul nostru să ne întrebăm: ,,Oare ce ar fi zis Mark Twain despre mesajul ambasadei americane la București?’’
