Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Temerile de recesiune globală reapar, riscurile cresc, stresul economic și stresul financiar iau amploare. De parcă tulburările cauzate doi ani la rând de pandemia de COVID-19 nu erau de ajuns, războiul din Ucraina și cursa inflaționistă au agravat și mai mult crizele economice, suprapunându-le și amestecându-le într-un haloimăs din care ne va fi greu să ieșim. Economiștii (au botezat „permacriza” această dezordine mondială ce pare a fi perenă) avertizează acum că ne va lovi o nouă recesiune globală.
Potrivit experților Fondului Monetar Internațional (FMI), principalii factori ai acestei perspective pesimiste sunt condițiile financiare extreme ale populației din cauza presiunilor foarte mari ale inflației, la care se adaugă - la nivel global - căderea economică a Rusiei, încetinirea ritmului de creștere a Chinei și reducerea substanțială a cheltuielilor consumatorilor americani. În timp ce majoritatea analiștilor au ajuns la un consens cu privire la o recesiune globală, probabilă cândva în 2023, totuși nimeni nu se aventurează să prezică cât de gravă va fi sau cât de mult va dura. Perspectivele economice rămân astfel marcate de un grad excepțional de incertitudine, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar potențialul apariției unor noi perturbări economice este departe de a fi epuizat. Pentru europeni, cea mai mare amenințare este reprezentată de prețurile din piața energiei și de riscul de penurie și de pană de curent în iarna ce tocmai a început. Iar UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri asupra altor piețe de mărfuri care reacționează la tensiunile geopolitice.
Unii analiști subliniază că, pe măsură ce anul în curs se apropie de un final plin de volatilitate, economiile majore precum cele ale SUA și UE dau deja semne că vor experimenta „recesiuni inflaționiste” în următoarele 12 până la 18 luni și se confruntă cu preocupări tot mai mari cu privire la instabilitatea financiară. La nivel global, creșterea economică riscă să se situeze sensibil la plafonul de 2%, având ca factor-cheie al acestei înfrânări ratele mari ale dobânzilor care încearcă să oprească inflația galopantă. Iar combinația dintre scăderea cererii globale, creșterea nivelului datoriilor, scumpirea banilor (ratele mari ale dobânzilor) și întărirea dolarului american duce la supra-împovărarea economiilor slabe (în curs de dezvoltare), la accentuarea deficitelor comerciale și la limitarea resurselor financiare ale acestora.
Pentru România, Comisia Europeană (CE) vede o creștere economică firavă în următorii doi ani, estimând că PIB-ul real va crește cu 1,8% în 2023 și cu 2,2% în 2024, din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit CE, inflația va urca spre un nivel maxim la sfârșitul acestui an, urmat de un nivel ridicat și în 2023. Previziunile macroeconomice ale Comisiei înclină către o evoluție negativă, invocând întârzierile în finanțarea prin PNRR ce ar provoca o scădere economică și un nivel scăzut al investițiilor. Dar perspectiva poate fi chiar și mai accentuată, dacă o nouă „lebădă neagră” stă la pândă dincolo de orizonturile întunecate spre care ne îndreptăm deja.
Citește pe Antena3.ro
