Cele doua Uniri

In sine, impartirea Unirii in doua nu e cine stie ce fapt scandalos. Cu o singura conditie. Ca opiniei publice sa i se ofere explicatia unei impartiri amicale sau macar civilizate.

Ziua nationala a Romaniei a facut fericiti doua categorii de locuitori ai spatiului de la poale de Carpati: fasolarii din suburbii si jurnalistii de la Cotroceni. Fiecare dintre aceste doua multimi si-a primit ce-a dorit pana la jinduire. Fasolarii s-au pricopsit cu o farfurie de fasole si un pahar de tuica, date gata de-a-npicioarelelea. Cotrocenistilor li s-a oferit un nou prilej de-al mai gadila cu limba penitei, pe la subsuori, pe Marele Barbat din Deal. Asa s-au ivit si au inflorit, precum ciuperca lemnului vechi, articole crapand prin dreptul prohabului de entuziasm fata de trasnaile comise cu sange rece de imbatabilul actor mediatic pe numele sau din buletin Traian Basescu. Si pentru ca delirul encomiastic n-are margini, sfarsind doar cand sanitarul te vara in camasa de forta, Traian Basescu a fost proclamat drept Salvatorul Zilei Nationale. Dupa titlul de Salvator al Democratiei (prin castigarea indoielnica a prezidentialelor din decembrie 2004), de Salvator al celor trei jurnalisti (prin diversiunea DIA care a fost rapirea de la Bagdad), de Salvator al scolii (prin comedia cu medierea de la Palatul Victoria), Traian Basescu si-a mai putut atarna, ca trofeu al relatiei sale cu presa scrisa, si capatana de Salvator al lui 1 Decembrie.

Entuziasmul gazetariei fripturiste nu difera prea mult de excitatia barbatiei consumatoare de filme porno. Concentrarea intregii personalitati intr-un singur madular il face pe mascul sa fie orb la lumea din jur.

Ceva asemanator s-a petrecut si cu presa dependenta de Maria Sa, Presedintele. Obsedata de fereastra de oportunism pe care le-o oferea iarmarocul de la Bucuresti, cotrocenistii nu s-au intrebat asupra cauzelor pentru care Traian Basescu se da in spectacol de Averescu venit de pe mare. Ar fi fost normal sa se intrebe, deoarece gazetarul adevarat, nu agitatorul portocaliu, e obligat sa se intrebe ce se ascunde dincolo de gesturile si cuvintele omului politic.

Pentru ca Traian Basescu e un simplu om politic si nu un Erou al vremurilor noastre, cum i se zicea lui Ceausescu. Explicatia neobisnuitei agitatii prezidentiale ne-au oferit televiziunile. Toate televiziunile, cu exceptia Pro TV, ocupata cu ale ei, s-au straduit sa transmita pe rand, si in bucati egale, cele doua Uniri. Pentru ca anul acesta am avut practic doua Uniri. Una de la Bucuresti, a lui Traian Basescu, si una de la Alba-Iulia, a lui Calin Popescu Tariceanu.

Pana la un punct, cele doua Uniri au avut elemente comune. Si presedintele, si premierul au tinut discursuri. Mai mult sau mai putin originale. Si presedintele, si premierul au fost insotiti de personalitati. Mai mult sau mai putin marcante. Si presedintele, si premierul au asistat la defilari militare. Mai mult sau mai putin solemne.

Au fost insa si cateva note diferite, marcand specificitatea fiecaruia dintre Palate.

Astfel:

1) Unirea presedintelui a pus accentul pe Armata si, in general, pe structurile de forta. S-a desprins asta atat din caracterul paradei militare, din manifestarile dedicate Armatei si din discursul de la Cotroceni, prin care Traian Basescu a tinut sa evidentieze expres rolul militarilor in realizarea Romaniii Mari.

Unirea premierului a pus accentul pe partidele politice. Calin Popescu Tariceanu a fost insotit de lideri ai coalitiei de guvernare; s-au depus coroane de flori la statuile lui Ionel Bratianu si Iuliu Maniu.

2) Unirea presedintelui a fost un prilej pentru Traian Basescu de a demonstra ca se bazeaza pe popor.

Unirea premierului a fost un bun prilej pentru Calin Popescu Tariceanu de a dovedi ca se bazeaza pe structurile statului de drept.

In sine, impartirea Unirii in doua nu e cine stie ce fapt scandalos. Cu o singura conditie. Ca opiniei publice sa i se ofere explicatia unei impartiri amicale sau macar civilizate. De 1 decembrie 2005, impartirea a fost perceputa ca un nou semn al divortului ireparabil dintre cele doua Palate. Premierul s-a straduit din rasputeri sa demonstreze ca si-a tras o Unire a sa, diferita de cea a presedintelui. Luand asta drept o noua sfidare, Traian Basescu a socotit ca trebuie sa faca o demonstratie a bazei sale populare. De aici baia de multime, care a dat jurnalistilor prezidentiali neconditionat un nou prilej de a face din Traian Basescu un fel de moaste umblatoare pe picioarele lor ale Sfintei Paraschiva.