Cifre mari pe hartie

Guvernul Tariceanu ne-a servit o proiectie bugetara lustruita pe alocuri pentru a prinde stralucire

Guvernul a aprobat la sfarsitul saptamanii trecute proiectul de buget pentru anul 2007. Potrivit discursului triumfalist al premierului Tariceanu, demn de congresele regimului ante-decembrist, bugetul pentru anul 2007 aduce numai lapte si miere pentru cetatenii Romaniei. Din pacate, doar simpla comparatie intre datele prezentate de Comisia Nationala de Prognoza (CNP) si cifrele insirate de Guvern in proiectul bugetar scoate la lumina discordante ingrijoratoare.

Guvernul Tariceanu ne-a servit o proiectie bugetara lustruita pe alocuri pentru a prinde stralucire. Cheltuielile publice au fost supradimensionate cu peste 2 miliarde de euro, fara sa se tina cont de corelatiile macroeconomice. Bugetul pentru 2007 este orice, mai putin ceea ce oficialii de la Palatul Victoria spun ca este - un buget european.

Am avut posibilitatea sa analizez datele prezentate opiniei publice dintr-o schita a proiectului de buget. Cu doar o saptamana inainte de discutarea proiectului in Guvern, veniturile bugetare erau mai mici cu peste un miliard de euro. Guvernul Tariceanu a reusit insa "minunea", si in sapte zile veniturile au explodat, pentru a acompania cheltuielile record stabilite pentru 2007. Hartia poate suporta, insa, orice.

Cu putin timp in urma, atat ministrul Finantelor, cat si prim-ministrul anuntau ca bugetul pe 2007 va avea un deficit de 2% din PIB. Cum ii sta bine premierului Tariceanu, la scurt timp s-a razgandit. La 6 octombrie deficitul bugetar ajunsese deja la 2,4%, pentru ca la 13 octombrie sa atinga valoarea de 2,8% din PIB - foarte aproape de limita de 3% impusa de UE. Aceasta sa fie versiunea finala? Istoria recenta nu este de partea Guvernului Tariceanu, care anul acesta a majorat deficitul bugetar, in mai multe reprize, de la 0,5% la 2,5% din PIB. De fiecare data guvernantii au dat asigurari ca aceea este cifra optima pentru economia romaneasca si de fiecare data s-au razgandit.

Fermitatea cifrelor prezentate de guvernanti este pur teoretica. Tinta de inflatie a fost stabilita la 4,5% dar, in conditiile in care deficitul public este mare si deficitul de cont curent va creste, este foarte posibil ca autoritatile sa se razgandeasca din nou. Banca Centrala va trebui sa impuna din nou restrictii severe in politica monetara, astfel incat sa tempereze presiunea inflationista.

Cifrele anuntate pentru Educatie, Sanatate si protectie sociala constituie un semnal imbucurator cu privire la intentiile Executivului. Dupa doi ani in care nu au facut mai nimic pentru invatamantul romanesc sau pentru sistemul sanitar - in afara de haituirea medicilor si a profesorilor - guvernantii par animati acum de sentimente mai bune.

Din pacate, in 2006 ministerele nu au fost in stare sa cheltuiasca nici jumatate din fondurile alocate de Guvern. In absenta unei reforme profunde a administratiei si a restructurarii cheltuielilor publice, este greu de crezut ca in 2007 institutiile statului vor reusi o performanta mai buna.

Pensionarii, carora Guvernul le promite pensii sporite, se vor confrunta anul viitor cu majorarea pretului la utilitati cu peste 30%. In fata facturilor tot mai mari, cresterea pensiilor promisa de guvernanti paleste prin comparatie. In 2007, fondurile pentru subventii in agricultura vor fi mai mici cu 23% decat cele acordate in 2006. Dupa ce va fi introdus si impozitul pe veniturile din agricultura, cei mai multi dintre tarani vor fi nevoiti sa-si vanda pamantul pentru a putea supravietui.

Bugetul prezentat de Guvern este doar un instrument politic. Cifrele umflate nu se vor regasi in economie, iar bunastarea pe care o promite cu atata usurinta este doar o iluzie.