Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca jurnalist, am mai scris asta, nu ai cum să nu devii cinic. Vezi şi auzi atâtea, alergi după atât de multe poveşti care mai de care mai cutremurătoare, te forţezi de atâtea ori să rămâi calm şi obiectiv în faţa unor situaţii limită, încât, pe nesimţite, cu cât se adună mai multe tragedii pe care le-ai văzut sau despre care ai auzit, cu atât rezerva de empatie cu care ai început meseria scade, în timp ce valuri de cinism te inundă şi, de multe ori, îneacă.
Oamenii politici nu fac excepţie. După aceeaşi reţetă, cinismul face parte din meseria lor. Pentru unii e a doua şi uneori chiar prima natura. Nu credeam că şi preşedintele se înscrie în această categorie, însă acum sunt aproape convinsă.
Ce m-a convins? Replica dată unuia dintre cei doi deţinuţi politici, din delegaţia PSD la consultările comandate de preşedintele României, la întrebarea când o să-l revoce pe procurorul general. „Haideţi, mai are două săptămâni de mandat”, a răspuns preşedintele. Ce mi se pare cinic? Toată construcţia din spatele acestui „mai are două săptămâni de mandat”. De exemplu, o revocare înainte de termen l-ar lăsa pe domnul Lazăr fără vreo 10 mii de lei din pensie. Asta nu le-a spus preşedintele celor doi deţinuţi politici pe al căror stat în puşcărie procurorul general şi-a construit cariera. Că l-ar lăsa fără o bucată bună din pensie pe cel care până acum a făcut tot posibilul să servească interesele unei anume părţi din clasa politică. Nu poţi să faci asta cu seninătate în faţa a doi foşti deţinuţi politici, oameni cu vieţi distruse chiar de cel de a cărui pensie te îngrijeşti astăzi, dacă nu eşti cinic.
Bine, cinic e şi procurorul general, care, cu o nonşalanţă uluitoare, îşi cere scuze în numele unei întregi instituţii, deşi nimeni n-a acuzat Parchetul General că a greşit cu ceva în cazul celor doi deţinuţi politici. Dacă era atât de demn şi de supus ideii de justiţie, pur şi simplu se revoca singur.
Regele Soare, Ludovic, e de mult istorie. „Statul sunt eu” atribuită lui e considerată cea mai cinică vorbă politică a istoriei. Şi aşa e din moment ce are atât de mulţi epigoni. „România sunt eu!”, „Parchetul sunt eu!”, „Biroul X sunt eu”, „Partidul Y sunt eu” pare să fie cam singura politică clară de stat!
Citește pe Antena3.ro
