Cioroianu, iertat de Costică Argint

Ce-a fost Pipera inainte de descălecarea Becalilor? Deşert. 6-7 dolari metrul pătrat. Imaginaţi-vă că iei metrul pătrat de nisip cu două, trei cămile bonus şi-l revinzi, de pildă, lui Constanda (...)

Pănă la urmă, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a ieşit cel mai bine din intămplarea lui Romică Mailat. O numim intămplare imprumutănd inţelesul pe care l-a căpătat evenimentul din ’89, după ce, cu vremea, s-a scurs de conţinut şi n-a mai fost Revoluţie. Deci, care crimă? Cănd, de fapt, aşa cum işi intitula o televiziune emisiunea dedicată corciturii Mailat, Giovanna a făcut infarct pe cănd o cotrobăia Romică. In acest context politic intunecat, o rază de lumină: numitul Costică Argint, preşedintele romilor din Italia, l-a iertat pe Cioroianu. Ministrul a dobăndit iertarea romilor şi a corciturilor din Italia, in virtutea adevărului pentru care romii şi-ar da viaţa. "Numai cine nu munceşte nu greşeşte", argumenta ingăduitor Argint. "Ţiganii au puterea să ierte acest lucru, dle ministru", a plusat preşedintele romilor, vorbe la care primul diplomat al ţării ar fi izbucnit in hohote. Despre Costică Argint, Realitatea TV informează, intre altele, că este un urmărit general de Interpol, care a scăpat primind azil politic de la Berlusconi. Vă reamintim, iertarea romilor survine după ce ministrul prevăzuse un deşert pentru romi in general, şi pentru romii noştri in special. Era o aiureală pe care a debitat-o diplomatul, preluănd-o din recuzita profesorului de istorie Cioroianu. Ministrul declarase că a scos tămpenia fiind inspirat de o vizită recentă in Egipt. Din inaltul unei piramide, furat de poezia locurilor, i-a trecut prin minte motivul deşertului. In treacăt fie zis, dezbătută dintr-o perspectivă sănătoasă, ideea nu era chiar rea, dar a fost expusă inadecvat. Să bagi banii in deşertul egiptean, ăhă, hă, parfum, e o investiţie pe măsura lui Gigi. Ce-a fost Pipera inainte de descălecarea Becalilor? Deşert. 6-7 dolari metrul pătrat. Imaginaţi-vă că iei metrul pătrat de nisip cu două, trei cămile bonus şi-l revinzi, de pildă, lui Constanda sau altui intreprinzător cu acut simţ imobiliar. Prezentată astfel, propunerea cioroiană i-ar fi cucerit, şi nu jignit, pe romi. In plus, stărnea invidii şi-n UE. Ca intotdeauna insă, viaţa a vrut altfel. Neinspirat, ministrul a ratat găndul bun. Dar, e drept, a căştigat definitiv binecuvăntarea lui Argint.

Ca să nu bănuim cumva ridicolul imprejurărilor, MAE a făcut-o şi mai lată, precizănd că intălnirea Cioroianu-Argint n-a avut un caracter privat. Ministrul Cioroianu nu pierde nici o imprejurare prin care poate să-şi confirme credinţa că diplomaţia este o meserie ce se poate invăţa şi la locul de muncă.