Codul fiscal si investitiile straine

In anul 2004, o data cu reintrarea in practica financiara a Codului Fiscal, am sperat intr-o aliniere si o stabilitate legislativa in ceea ce priveste mecanismul financiar si fiscal in Romania.

Acest lucru a fost posibil datorita consultarilor avute in acea perioada cu mediul de afaceri, cu societatea civila, cu analistii economici financiari, cu toti cei care urmau sa aplice aceasta noutate de la 1 ianuarie 2004. Mediul de afaceri era bucuros ca, dupa 62 de ani, Romania isi regasea stabilitatea fiscala si predictibilitatea pe termen mediu si lung, iar anul 2005 ar fi trebuit sa constituie urmatorul pas pentru a continua cresterea in ritm accelerat a investitiilor straine, iar oamenii de afaceri sa stie de la bun inceput cum isi pot dezvolta afacerile in Romania. Nimic nu este mai important pentru tara noastra decat investitiile directe, singurele care pot crea locuri de munca, competitivitate si crestere economica. In primele sase luni ale anului 2005, toate acestea au disparut. Ultimele statistici arata ca, in primele patru luni ale acestui an, investitiile straine directe au scazut cu 30% fata de perioada precedenta a anului trecut. Primele semne au venit inca de la inceputul anului, cand investitiile directe au inceput sa scada constant si continuu. Se pune o intrebare normala: cum este posibil sa se intample acest lucru, in conditiile in care mult-laudata cota unica ar fi trebuit sa atraga mai multi bani si nu mai putini, asa cum se intampla acum?

La o analiza mai atenta observam ca, de fapt, principiul cotei unice este cel care face ca investitorii straini sa nu mai vina in Romania, asa cum veneau in 2004. Constatam ca lipsa coordonarii institutionale, balbaielile privind viziunea pe termen mediu, lipsa de orientare si modificarea de trei ori numai in primele sase luni ale anului a instrumentului care trebuia de fapt sa asigure stabilitate si nu dezordine sunt cauzele principale care conduc catre o neatractivitate a investitiilor in Romania.

Coalitia guvernamentala a demonstrat inca o data ca aceasta coordonare defectuoasa intre departamente face ca un instrument care a fost atat de asteptat cum este Codul Fiscal sa devina un instrument al haosului legislativ si al derutei. Numai simplul fapt ca la data de 1 iunie 2005 modificarile Codului Fiscal ar fi trebuit sa apara in Monitorul Oficial, sa fie cunoscute de cei care urmau sa le aplice, sa fi fost elaborate normele de aplicare, a facut ca legea cu modificarile sa fie promulgata noaptea tarziu de catre Administratia Prezidentiala si publicata in Monitorul Oficial, la insistentele furibunde ale mediului de afaceri, ale sistemului bancar, ale sistemului pietei de capital si ale celorlalti care asteptau acest act normativ. Acest tratament al mediului de afaceri, inca sensibil la astfel de comportamente, este reflectarea lipsei de coordonare institutionala despre care vorbeam si care va face probabil ca, in perioada urmatoare, Romania sa redevina o tara neatractiva din punct de vedere investitional. Este de remarcat faptul ca mediul de afaceri doreste in primul rand stabilitate. Doreste sa stie cum trebuie sa-si construiasca un plan de afaceri, cum trebuie sa reactioneze pe termen mediu si lung. Anul 2004 il obisnuise cu predictibilitatea pe care Romania si-o crease in ultimii ani. Faptul ca acum ne aflam, din pacate, in fata unei situatii mai putin dorite, cu o legislatie fiscala in continua modificare, cu o lipsa de comunicare intre institutiile statului si mediul de afaceri, cu o lipsa de viziune clara pe termen lung si chiar cu o incompetenta in tratarea acestor probleme, va face ca procesul integrarii europene si, nu in ultimul rand, notele pe care le va primi Romania de la Bruxelles in aceasta toamna sa nu fie dintre cele mai bune. Inconsecventa si impredictibilitatea sunt dusmanii cei mai mari ce vor conduce in anii urmatori la o crestere economica mai lenta si la o incetinire a investitiilor in Romania, o tara care are nevoie de investitii din ce in ce mai mari, are nevoie de bani mai multi la buget ca sa poata raspunde cerintelor de cofinantare a proiectelor din bani europeni.

Concurenta acerba in Europa Centrala si de Est pentru atragerea investitiilor straine se va accentua si mai mult in perioada urmatoare, iar lipsa de perfomanta guvernamentala va face ca neincrederea in Romania sa creasca si sa conduca in final la investitii mai mici, crestere economica mult redusa si, in acelasi timp, la o decelerare a crearii locurilor de munca. Aceasta este Romania de astazi.