Competenţii, tâmpiţii şI membrii de partid

Marele câştig al al celor douăzeci de ani de capitalism românesc este politizarea idioată. ŞI disperată. Dacă nu eşti cu ăla sau cu ăla, nu exişti.
Ca paraşutele din showbizz, care dacă nu există pe sticlă la miezul nopţii, nu au ziua clienţi.
Funcţiile politice sunt tranzacţionate ilicit conform lipiturii la un partid sau altul. Concursul e pentru fraierii care cred în valoare şI care ţin loc de capră pentru aparenţa de onestitate.

Iar de la funcţie în jos vin încrengăturile: fii, nepoţi, amante, amici, neamurile amantelor şI amicilor. Fapt ce dă trăinicie colectivităţii, deoarece, cu cât ai rădăcinele mai adânc înfipte într-un partid sau altul, cu atât mai profitabilă este cariera. Familia lui şI marea familie politică - gaşca, şleahta, tribul - devin celula de bază a societăţii.

Un papagal care stă în Drumul Taberei, pe la Moghioroş, îmi spunea că şi-a dus odrasla la un liceu unde director este pesedist. La şcoala care-i era mai aproape de casă, directorul e din partidul aflat la putere. "Mi-l călca în picioare, dacă afla că sunt în opoziţie, mi-l lăsa repetent”. Mentalitatea de gâgă puieşte. Pe viaţă. La alegeri, între alegeri, zi de zi, noapte de noapte, ceas de ceas. Cine vrea funcţie, se duce la ăia care le au şI le dau.

Ceva din neghiobia politizării întâlnim şI în cazul de la Piteşti. Personajele: Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului judeţean Argeş, pesedist, reţinut aiurea pentru 29 de zile, şI medicul Gabriel Popa, directorul ambulanţei, pedelist, primul care a constatat la pesedist o stare de lipotimie, liniştind populaţia ca nu e vorba de stop cardiac. Cei doi se aflau în proces încă de anul trecut. N-aveau nimic personal de împărţit, ambii fiind victimele bramburelii instaurate de guvernul Boc în sistemul de sănătate. Doctorul Găbiţă (folosim diminutivelele pentru frumuseţea principiului) l-a dat în judecată pe preşedintele Costică, pentru anularea unui act administrativ, de care se face vinovat ministrul Cszeke -Ţechiţă. Vinovat e un fel de a zice. ŞI el, şI Boc & sunt în afara binelui şI răului. Când spitalele au trecut la judeţ, s-a îmbârligat şI viaţa politică a funcţiilor. Găbiţă a fost scos de judeţ din funcţia de la spital dar recuperat de partid pe funcţia de la ambulanţă, fără decizii de demitere şI de numire. Noi vulgarizăm, dar zăpăceala e desăvârşită. De aici au apărut îndoielile politice şI de sănătate, speculându-se, tembel, momentul, ăla e pedelist iar victima e pesedistă.

Ţinând cont de apetenţa carieriştilor politici care tânjesc după împlinirea în viaţă ca şefi de spital,  şcoală, tomberon, barieră, intersecţie, termocentrală, lac de acumulare, luciu de apă etc, doar ca membri de partid, vin şi întrebările:
-  Cum se face diferenţa între un competent şI un tâmpit, cu masteratul obţinut înaintea liceului?
-  Cum se stabileşte IQ-ul în ceată, după vechimea în partid sau după notele din gimnaziu?

Nu uitaţi, din aluatul ăsta se coc guvernele.