Condiţiile monetare şi noul model economic

Decizia de joi a Bancii Nationale, prin care dobanda de politica mone­ta­ra a fost redusa de la 6 la 5,75 la suta, este o componenta a pachetului de masuri pentru stabilitatea fi­nan­ci­ara a tarii. Surprinzator insa, aceasta decizie a luat caimacul in cele mai multe dintre dezbaterile publice, in timp ce punctele forte ale comunicatului BNR nici nu au fost mentionate.

Documentul adus in fata opiniei publice de Banca Nationala structureaza un tablou complex, analitic al realitatilor financiar-bancare din perspectiva noului model de crestere economica pe care criza globala il im­­pune treptat atat la nivel planetar, cat si in fiecare tara.

Adecvat, desi­gur, par­ti­cu­la­ri­tatilor fiecareia. Este subli­ni­a­ta ideea ca in 2012 sporeste nevoia de im­bunatatiri gra­duale ale con­di­ti­i­­lor monetare, scopurile imediate fiind cresterea economica sanatoasa si stimularea economisirii interne. Fa­ra a fi omise,in acest sens, optimi­za­rea deficitului extern si reducerea de­­pendentei de finantarea externa. Nu pentru ca nu ne-am mai dori fi­nan­tari externe, ci pentru ca un timp – ce s-ar putea sa nu fie scurt – nu vom mai avea parte de fluxurile financiare din anii 2004-2008 ve­nite din toata lumea.

Referitor la reducerea dobanzii-cheie, fara indoiala importanta, retine atentia faptul ca nu­merosi analisti s-au grabit sa afirme ca nu va misca in jos costul creditelor, cum n-a facut-o nici reducerea din 2 noiembrie 2011. "E prea mic pasul", au spus unii. Altii au adaugat ca "setea de profit a bancilor e prea mare ca sa se lase convinse de semnalul dat de BNR".

Adevarul, validat statistic, e altul. In toata lumea, deciziile de politica monetara produc efecte dupa patru sau chiar sase luni. Efectele deciziei din noiembrie abia acum isi fac loc in piata creditelor. Ele se vor interfera, in lunile ce urmeaza, cu efectele deciziei din ianuarie curent. Bancile, chiar incurajate de slaba concurenta din sistemul nostru bancar, nu vor avea incotro si se vor racorda la tendinta imprimata de Banca Nationala. Cele care n-o vor face vor pierde cote de piata.

Faptul ca Banca Nationala, intr-un comunicat oficial, este preo­cu­pata de noul model de crestere eco­no­mica, la care face referire in patru din cele noua paragrafe ale documentului, nu inseamna nicidecum ca isi aroga atributii in afara preroga­ti­ve­lor ce-i sunt conferite de lege.

Dimpotriva, pleaca de la principalele ei atributii pe care legea i le-a dat (stabilitatea preturilor si stabilitatea fi­nan­ciara), regandite astazi, in stran­sa legatura cu atributele de baza ale cres­terii economice sanatoase in noile conditii istorice: sustenabilita­tea si durabilitatea. Cu alte cuvinte, fa­ra consolidarea dezinflatiei si fara ca­dru financiar stabil, trecerea de la cres­terea economica intemeiata pe con­sum, de dinainte de criza, la o cres­tere economica bazata cu pre­ca­dere pe export, pe industrie si pe investitii, va fi ratata.