Decizia de joi a Bancii Nationale, prin care dobanda de politica monetara a fost redusa de la 6 la 5,75 la suta, este o componenta a pachetului de masuri pentru stabilitatea financiara a tarii. Surprinzator insa, aceasta decizie a luat caimacul in cele mai multe dintre dezbaterile publice, in timp ce punctele forte ale comunicatului BNR nici nu au fost mentionate.
Documentul adus in fata opiniei publice de Banca Nationala structureaza un tablou complex, analitic al realitatilor financiar-bancare din perspectiva noului model de crestere economica pe care criza globala il impune treptat atat la nivel planetar, cat si in fiecare tara.
Adecvat, desigur, particularitatilor fiecareia. Este subliniata ideea ca in 2012 sporeste nevoia de imbunatatiri graduale ale conditiilor monetare, scopurile imediate fiind cresterea economica sanatoasa si stimularea economisirii interne. Fara a fi omise,in acest sens, optimizarea deficitului extern si reducerea dependentei de finantarea externa. Nu pentru ca nu ne-am mai dori finantari externe, ci pentru ca un timp – ce s-ar putea sa nu fie scurt – nu vom mai avea parte de fluxurile financiare din anii 2004-2008 venite din toata lumea.
Referitor la reducerea dobanzii-cheie, fara indoiala importanta, retine atentia faptul ca numerosi analisti s-au grabit sa afirme ca nu va misca in jos costul creditelor, cum n-a facut-o nici reducerea din 2 noiembrie 2011. "E prea mic pasul", au spus unii. Altii au adaugat ca "setea de profit a bancilor e prea mare ca sa se lase convinse de semnalul dat de BNR".
Adevarul, validat statistic, e altul. In toata lumea, deciziile de politica monetara produc efecte dupa patru sau chiar sase luni. Efectele deciziei din noiembrie abia acum isi fac loc in piata creditelor. Ele se vor interfera, in lunile ce urmeaza, cu efectele deciziei din ianuarie curent. Bancile, chiar incurajate de slaba concurenta din sistemul nostru bancar, nu vor avea incotro si se vor racorda la tendinta imprimata de Banca Nationala. Cele care n-o vor face vor pierde cote de piata.
Faptul ca Banca Nationala, intr-un comunicat oficial, este preocupata de noul model de crestere economica, la care face referire in patru din cele noua paragrafe ale documentului, nu inseamna nicidecum ca isi aroga atributii in afara prerogativelor ce-i sunt conferite de lege.
Dimpotriva, pleaca de la principalele ei atributii pe care legea i le-a dat (stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara), regandite astazi, in stransa legatura cu atributele de baza ale cresterii economice sanatoase in noile conditii istorice: sustenabilitatea si durabilitatea. Cu alte cuvinte, fara consolidarea dezinflatiei si fara cadru financiar stabil, trecerea de la cresterea economica intemeiata pe consum, de dinainte de criza, la o crestere economica bazata cu precadere pe export, pe industrie si pe investitii, va fi ratata.