Conform principiului clasic „domnule pseudo-președinte, fă-te că lucrezi!’’, solemnul chiriaș din Palatul Cotroceni a anunțat pentru începutul săptămâni viitoare consultări cu mediul politic, academic și cu partenerii sociali în vederea finalizării proiectului „România educată’’. Dacă va fi vorba doar despre scoaterea de la naftalină a însăilării de „banalități solemne’’, acida sintagmă a lui Hegel cu care a caracterizat distinsul universitar clujean Mircea Miclea (el însuși fost ministru al educației)prima formă a proiectului lansată de Klaus Iohannis în anul 2018 sau, dimpotrivă, va fi o altă variantă a documentului, consistentă și viabilă, așa după cum ne asigură un material inserat pe pagina Președinției României, asta rămâne de văzut. Cert este faptul că avem o imperioasă nevoie de un asemenea program care să producă o adevărată reformă a învățământului românesc și nu doar de niște ajustări sau, mai pe față spus, de niște cârpeli pe ici pe acolo, prin punctele mai mult sau mai puțin esențiale.
Fiind vorba,așadar, despre un document de interes național este de la sine înțeles că el nu poate avea șanse de reușită decât dacă va fi elaborat în urma unei largi dezbateri publice și ,,a unui consens politic și social care să garanteze implementarea și asumarea transpartinică’’, așa după cum se menționează în comunicatul oficial publicat tot pe pagina instituției prezidențiale. Numai că, dacă citim desfășurătorul consultărilor, avem surpriza - deloc plăcută, mărturisesc- să constatăm că au fost invitate la consultări numai partidele coaliției de guWERNare, dar nu și cele din opoziție. De unde și întrebarea: despre ce „consens politic’’ și despre ce „asumare transpartinică’’ mai poate fi vorba dacă numai partidele agreate de către domnul pseudo-președinte sunt invitate la discuții? Mă rog, ar mai putea exista posibilitatea ca și partidele neagreate de către înalta gazdă să își poată prezenta punctele de vedere,observațiile și propunerile atunci când sunt invitați la Cotroceni membrii conducerilor celor două Camere ale Parlamentului, respectiv cei ai comisiilor de învățământ. Din care, vrea sau nu vrea domnul Klaus Iohannis, fac parte și reprezentanți ai opoziției parlamentare. Cu toate acestea,semnele de întrebare rămân și ne impun o altă întrebare: de ce a fost nevoie de o asemenea ,,rută ocolitoare’’ pentru ca și partidele opoziției parlamentare să se pronunțe asupra acestui proiect vital pentru România Europeană? Din ce motive și în baza căror argumente a decis domnul pseudo-președinte ca partidele opoziției parlamentare să nu fie consultate asupra proiectului „România educată’’? Sau din ce „exemple de bună practică din mediul internațional’’ a dedus domnia sa că trebuie să procedeze de o asemenea (lipsă de) manieră?
La urma-urmelor, această decizie nu este tot o formă de discriminare, de data aceasta una pe criterii politice? Bineînțeles că da și încă una extrem de gravă, atâta vreme cât discutăm despre o decizie emanând de la cel care deține și exercită prerogativele garantului suprem al aplicării Constituției și a legilor țării. Și atunci ce ar putea să învețe elevii și studenții țării dintr-o asemenea manifestare categorică de discriminare pe criterii de apartenență politică care se produce sub egida Președintelui României?
Dar,pentru că suntem țara care i-a dat culturii europene și universale pe cei trei clasici ai literaturii absurdului-Caragiale, Urmuz și Eugene Ionesco- iată că, și de data aceasta, ne aflăm într-o situație paradoxală, dată de faptul că anunțarea pe canale oficiale a agendei categoric discriminatorii a consultărilor privind proiectul „România educată’’ vine exact în ziua în care Senatul a aprobat modificarea Codului Penal. Modificare care prevede pedepsirea cu închisoare de la 6 luni la doi ani sau cu amendă pentru incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane și împotriva unei persoane pe motiv că fac parte dintr-o anumită categorie de persoane. (Cu mențiunea că aceasta este decizia Senatului, Camera Deputaților având calitatea de for decident.) Modificare care a și stârnit revolta junelui ideolog și strateg Andrei Caramitru, care, în acest fel, se vede privat de posibilitatea de a mai scanda lozinca ,,ciuma roșie’’ sau alte sloganuri din recuzita agit-propului progresist.
E adevărat, în anunțul oficial despre lista invitaților la dezbaterile de săptămâna viitoare de la Cotroceni asupra proiectului „România educată’’ nu se face mențiune expresă despre neinvitarea partidelor opoziției parlamentare, dar nici nu cred că mai era nevoie. Omisiunea fiind, prin ea însăși, elocventă! Elocventă, în primul rând, pentru viziunea, personală sau de grup, a pseudo-președintelui Klaus Iohannis despre ce înseamnă și despre cum sunt puse în act generoasele noțiuni-cheie ale democrațiilor consolidate- „consens politic’’ și „asumare transpartinică’’ - în condițiile unei categorice discriminări pe criterii politice. De fapt, pe criterii politicianiste, așa după cum atât de inspirat le-a denumit, cu un veac în urmă, C. Rădulescu-Motru, personalitate emblematică a științei și a învățământului românesc de la care, cu siguranță, domnul Klaus Iohannis și sfetnicii săi ar mai avea atât de mult de învățat...