Corecţii în anticamera noului ciclu economic

Criza se cam domoleste. In lume si la noi. Dar nu se intrevede inca fireasca faza de relansare, care sa anunte inceputul unui nou ciclu economic. Fapt ciudat, fiindca ar fi timpul sa-si incheie cursa un ciclu repetitiv de tip clasic, a carui foaie de parcurs parea copiata din manualele de economie: o faza de avant cu o coama pe care s-au insirat cativa ani buni de boom, urmata de cea de-a doua faza, de declin, dominata pe panta cea mai de jos de recesiuni puternice. Lucrurile au luat insa, la un moment dat, o intorsatura neasteptata. Sfidand istoria si manualele, actualul ciclu economic a pornit sa se restructureze din mers. Si-a adaugat, de fapt, o a treia faza – de trecere de la un ciclu la altul – care deja produce efecte, fara sa stim cat va dura. Innourarile si inseninarile alterneaza, iar turbulentele nu ne dau pace, zgaltaind cand balanta bugetului, cand piata muncii ori provocand momente mai lungi sau mai scurte de incetinire a cresterii. De aceasta a treia faza nu vom scapa inainte de a-si intra pe deplin in rol un nou model de crestere economica, radical diferit de cel de dinaintea crizei.

Modelul vechi si-a pierdut resursa conjuncturala: consumul sustinut cu credite, cu finantari din economisirile altor tari si cu importuri. Iar valuta, ce venea in valuri de peste granite, n-a fost intotdeauna bine folosita. Consumul excesiv si neglijarea sectoarelor productive au dus deseori la cresteri riscante peste PIB-ul potential. Si la prea putina bunastare.

Un nou model va da o sansa bunastarii numai in masura in care va asigura un echilibru firesc intre ce economiseste, ce consuma si ce produce societatea romaneasca. Numai intr-un nou climat economic, competitional, care sa grabeasca restructurarile, mai mult PIB va aduce si bunastare. Pentru ca numai asa va putea fi obtinuta, in cantitati optime, o productie performanta de bunuri si de servicii ce ar fi in stare sa stimuleze atat veniturile, cat si un consum sanatos al populatiei.

Consumul isi revine. Incet, dar isi revine. Va fi insa nevoie de o apasare pe accelerator. Dar nu vom reusi sa ajungem sus, la o cerere de consum in crestere, care sa fie acoperita cu bani din munca eficienta, din afaceri profitabile sau din alocatii bugetare sustenabile, in stare sa stimuleze cresterea economica, daca nu vor fi intensificate mai intai investitiile. Si daca societatea romaneasca nu va face, totodata, din initiativa, din creativitate, din performanta un avantaj competitiv.

PIB inseamna, in mare, valoare adaugata plus impozite (nete) pe produs. Mai multa valoare adaugata se obtine intai si intai din produse performante fabricate in tara. Daca sunt cerute in consumul intern ori la export. Mai departe, impozitele pe produs, cu deosebire taxa pe valoarea adaugata si accizele, aduc sume mai mari numai dintr-un consum in crestere. Dar bunastare nu poate sa aduca orice fel de consum. Ne-o spune teoria, am invatat si din experienta istorica de dinainte de criza actuala ca ori de cate ori creste consumul intern, fara un raspuns pe masura al productiei interne de bunuri si de servicii, se ajunge fie la inflatie prea mare, fie la adancirea deficitului extern, fie la ambele. Iar astfel de dezechilibre dau iluzia ca bunastarea e tot mai aproape, in vreme ce, in realitate, se tot indeparteaza.