Odată cu anunţul privind încheierea acordului de constituire a unei alianţe politice între PNL şi PC, a reapărut, ca la un semn, pe piaţa dezbaterilor publice, specia mujahedinului de dreapta. Strânşi după sărbătorile de iarnă de prin cotloane, sculaţi din fotoliile aferente sinecurilor primite în schimbul pupatului de cur august marinăresc, fundamentaliştii proferează, peste tot, pentru oricine are timp să-i asculte/citească, acelaşi tip de discurs. Coordonarea mediatică a mesajului de transmis e aproape perfectă. Oamenii n-au idei, doar redau cu religiozitate, sub bagheta dirijorilor de imagine, ce li se dictează. În esenţă, propaganda portocalie împrăştie acum următorul set de spuse.
1. Antonescu întinează iresponsabil nobilele idealuri ale dreptei, se răsucesc Brătienii-n mormânt, ieri s-a dat intransigent cu Muscă şi azi e aliat cu Voiculescu.
2. Consolidarea unei eventuale opoziţii politice anti-Băsescu este, sigur, rodul conspiraţiei mogulilor. PNL a devenit partid de stânga, dar nu vrea să recunoască.
3. Crin e chiulangiu (mai nou, turnător, nu vă spunem de unde ştim, dar noi ştim tot!), Voiculescu e turnător (sau, după caz, securist) şi i-a furat banii lui Ceauşescu.
4. Gâdea, Badea şi Ciutacu vor ţine şi mai mult cu Antonescu, care-i nimic altceva decât o umilă slugă a lui Patriciu şi a mai şi rămas repetent în facultate.
5. Ponta e păpuşa lui Năstase. Care vrea să se răzbune pe Băsescu fiindcă a ajuns la DNA. Şi care nici el nu-i de capul lui, că-l veghează din tablou Iliescu. Care vrea să-i aducă pe ruşi.
6. Băsescu nu e perfect, dar, comparativ cu epigonii care vor să-l înlăture ilegitim, e o lumină. E singurul lider politic curajos în faţa crizei, conştient de falimentul statului social (şi, evident, al stângii), îl reformează cu mici pierderi colaterale.
7. Ratarea obiectivul Schengen şi nivelul scăzut de trai cad în responsabilitatea întregii clase politice, nu doar a puterii actuale. Care se află sub dictatura opoziţiei.
Oricât de legitimă ar fi o anumită idee, repetarea ei nesfârşită în cor, pe principiul nazist că Fuhrerul are întotdeauna dreptate şi trebuie apărat cu orice preţ, nu va convinge vreodată segmentul celor care-l detestă pe Providenţial. Oamenii întregi la cap nu vor crede grija subită a lăutarilor puterii pentru slăbirea Opoziţiei, din simplul motiv că, în politică, e iraţional să te frece grija că rămâi fără adversar. Pentru restul există Cristoiu, Turcescu, Moraru, Cartianu şi punga cu făină, zahăr şi ulei.