La scurtă vreme după ce președintele Klaus Iohannis și-a încheiat declarația televizată pe care a făcut-o după ședința de astăzi cu primul ministru și cu alți factori implicați în gestionarea crizei COVID-19, Agerpres a transmis o declarație președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,din care am reținut următoarele:„Este foarte important ca măsurile de urgență să nu fie adoptate pe seama principiilor și valorilor noastre fundamentale”.Și, departe:„Democrația nu poate funcționa fără o presă liberă și independentă”.
Nu știu dacă domnul președinte a cunoscut declarația șefei Comisiei Europene și cu atât mai greu să spun de ce nu a făcut o referire la ea. Dar, dată fiind actualitatea mesajului care se adresează și autorităților din România, stat membru Uniunii Europene, egal în drepturi și îndatoriri cu celelalte state membre ale uniunii, înclin să cred că s-ar cuveni ca, într-o viitoare alocuțiune, președintele Klaus Iohannis să se refere și la modul în care, aici, la noi acasă, sunt respectate condițiile de funcționare necesare presei libere și independente. Cu atât mai mult cu cât, din păcate, avem date care demonstrează că opiniile liber exprimate ale presei independente sunt supuse unor măsuri punitive mai mult sau mai puțin justificate. În acest context, profit reamintesc faptul că, încă de la declanșarea pandemiei Coronavirus, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România s-a adresat tuturor confraților, indiferent dacă sunt sau nu membrii au uniunii, cerându-le să dea dovadă de responsabilitate și solidaritate civică, informând corect asupra realității și evitând, categoric, să creeze sau să întrețină o stare acută de panică și de neîncredere colectivă. Apel pe care în marea lor majoritate, colegii de breaslă l-au înțeles și îl respectă cu consecvență. Există, însă, din păcate, unele situații în care acest comandament deontologic și civic fie că nu este respectat fie că este folosit, de către unele anumite autorități pentru a plăti polițe și a limita libertatea și independența presei scrise și audiovizuale.
Mă refer,în primul rând, la amenda de 5000 de lei pe care CNA a aplicat-o postului România TV în urma difuzării unor materiale care reflectau criza generată de Coronavirus. Același canal primind, la fel ca și Antena 3, o somație publică, din partea CNA, pentru difuzarea unor materiale despre pandemie și efectele sale. Iar dacă la cele mai sus menționate adăugăm anunțul făcut de către redactorul șef al postului România TV,Eugen Chelemen, din care reiese că această instituție mas media va depune o plângere penală împotriva ministrului de Interne, Marcel Vela, pentru presiunile și amenințările la adresa colegilor săi, putem afirma că vom avea motive să așteptăm ca președintele Klaus Iohannis, garantul suprem al respectării Constituției, să își spună cuvântul și în ceea ce privește acest subiect de mare importanță.
În continuarea acestei discuții, aș dori să semnalez o situație de natură să ridice serioase semne de îngrijorare asupra condițiilor în care este monitorizat, evaluat și, eventual, sancționat modul în care toate entitățile mass media prezintă evoluția fenomenului COVID-19 în țara noastră și felul în care se acționează pentru prevenirea, limitarea și contracararea efectelor sale. Cu câteva zile în urmă, semnalam, tot aici, în coloanele jurnalul.ro, apariția în ediția on-line a unui cotidian a unui text în care se vorbea despre răspunsul care ar fi fost dat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite solicitărilor de ajutor venite din partea autorităților române. Răspuns care, pretinde autorul textului, suna astfel: „Având în vedere incompetența, prostia și fraudele din țara dumneavoastră, credem că ar fi inutil acest ajutor”.
Mesaj care, după cum era de așteptat, a produs un puternic impact emoțional datorită, în primul rând, manierei în care se pretindea că acesta a fost redactat de către diplomații Marelui nostru Aliat Strategic. Impactului emoțional adăugându-se și afirmația că , deși a fost blocat de către SRI, mesajul a devenit public datorită ambasadorului american în România, excelența sa domnul Adrian Zuckerman. În ceea ce mă privește, mi-am exprimat deschis îndoiala asupra autenticității acestui material, dar, dat fiind faptul că el circula și era comentat în social media, am socotit necesar să se solicite instituțiilor direct vizate să se pronunțe dacă este sau nu vorba despre un fake-news. Mă refeream la Ministerul Afacerilor Externe și la Serviciul Român de Informații. Menționând, totodată, că ar fi bine venit și un răspuns din partea Ambasadei Statelor Unite. Solicitare pe care o consider a rămâne în vigoare, cu mențiune că dacă răspunsul Excelenței sale domnul ambasador Adrian Zuckerman rămâne o chestiune la latitudinea domniei sale, în schimb,în cazul răspunsului Ministerului Afacerilor Externe, respectiv al SRI, nu mai sunt de domeniul unui gest facultativ.
Poate că, alaltăieri, când adresam această solicitare, unor cititori li s-a părut că exagerez și că dau importanță unui zvon lansat de un autor în căutare de senzațional. Zvon care, în avalanșa de informații care se succed în ritm amețitor în aceste zile, va fi uitat și îngropat. Doar că, același text a rămas pe pagina on -line a ziarului, ceea ce înseamnă că autorul și editorul publicației îl consideră demn să fie menținut în atenția marelui public. Producându-și, desigur, efectele. Care efecte, am spus-o atunci și o spun și de data asta, nu sunt câtuși de puțin de dorit ,atâta vreme cât este vorba despre o absolut nefericită umbră de neîncredere asupra sincerității și trăiniciei relațiilor țării noastre cu Marele Aliat Strategic, SUA.
Vreau să fiu foarte bine și corect înțeles: nu cer, în nici-un caz, ca respectiva gazetă să fie neapărat sancționată, ci numai pun față în față această situație și cazul postului România TV. După cum nici nu consider că oportunitate și justețea sancțiunilor aplicate posturilor România TV și Antena 3 este de necontestat! Dimpotrivă, sunt convins că aceste două canale au dreptul, chiar datoria!, să își respecte politica editorială, să își apere independența și libertatea.
De aceea, revenind la declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre importanța respectării și apărării libertății și independenței presei în acest răstimp de grea încercare , nu pot încheia decât avertizând foarte serios în legătură cu dubla măsură cu care este monitorizată și evaluată prestația presei noastre scrise și audiovizuale. Indiferent care ar putea fi argumente vor fi aduse, un lucru este de ordinul evidenței cartesiene: în nic-un caz, cenzurarea și sancționarea la minut nu reprezintă alternativa compensatorie pentru tăcerea și amânarea răspunsului până la Sfântul Așteaptă. Cu atât mai puțin în cazuri în care operează dezinformare și manipularea!