Credeam că-i pun cătuşe preşedintelui

Mi-am zis, te pomeneşti, că vreun procuror cu bâzdâc a tras din sertar dosarul cu cel mai mare furt de vapoare.

Am trăit, zilele trecute, coborât cu picioarele pe pământ din reveriile tomnatice, o spaimă  devastatoare. Câteva  mii de poliţişti, fermi şi aliniaţi, mărşăluiau spre Cotroceni. Dumnezeule, mi-am zis, te pomeneşti că îl arestează pe preşedinte. Vreun procuror cu bâzdâc, în conflict cu amanta, a tras din sertar dosarul cu cel mai mare furt de vapoare din istoria mondială a navigaţiei şi a decis un  arest preventiv pentru suspectul numărul unu. După 29 de zile va fi, fireşte, eliberat condiţionat, cu interdicţii nemiloase - să nu meargă la Cireşica, să nu se vadă cu Elena Udrea (fireşte, pe chestiuni ministeriale), să nu se mai răţoiască la poporul român, îndeajuns de anemiat încât să mai suporte noi insulte. Urmăream la televizor, găsindu-mă în jumătatea de lună cât stau la Sângeru, cu sufletul la gură marşul poliţienesc. Care dintre ei îi va pune cătuşele? Chipuri hotărâte, căşti regulamentare. În momentul în care am auzit, de sub zidurile Palatului, versul de colind laic "Ieşi afară, javră ordinară!", n-am mai avut nici o îndoială. Se petrece exact ca în cazul arestării lui Vântu. Îi omoară întâi câinele. Ştiu că şi la Cotroceni, în curte, ca şi în Modrogan, vieţuieşte un patruped amârăt. Intraţi, nu vă faceţi griji, zic ţăranii din satul meu unui musafir înspăimântat de câinele care latră în lanţ. E o biată javră. Pe reţeta exersată, va fi anihilată javra şi apoi i se vor aplica pe încheieturi cătuşe zeescului locatar "vremelnic" de la Cotroceni. Eşec însă. Ca Fane Spoitoru, ca Birbirel Mondialu, învinuitul a fost înştiinţat de oamenii lui infiltraţi în "organe" şi a tuns-o pe uşa din dos. Nu cu elicopterul, că bătea la ochi şi dădea, ferească Sfântul, idei. Au ieşit două slugi care au zis, cu voce pierită, că stăpânul e plecat. Unde? N-au ştiinţă. Să fie la Poiana Braşov, unde se mai retrage, din vremea în care era bulibaşă la Capitală, uneori? Greu de spus. Vreo doi poliţişti au dat cu cascheta de pământ şi nu şi-au mai luat-o îndărăt fiindcă, picată în cozoroc, a făcut o săritură elastică peste gard. Un fel de memento mori. Lasă, că mai venim noi o dată şi nu te mai ratăm.
 
Am sunat la redacţie, în Bucureşti, şi am aflat toată tărăşenia cu mitingul degenerat în marş ilegal, că nu voiau să-l aresteze, ci doar să-l roage, ca stăpân absolut al tuturor relelor acestei ţări, să-i mai păsuiască niţel pe poliţişti până-şi achită ratele la bănci, până încheie ăla mic cursurile la grădiniţa cu plată, până... M-am liniştit.

Când scriu aceste rânduri, redactorii de ştiri anunţă iminenta demisie a ministrului Blaga, pentru că poliţiştii şi jandarmii din subordine s-au răţoit la preşedinte, cu vorbe care nu se pot rosti la televizor. Ce-or fi zis? Găoază? Ţigancă împuţită? Vorbele astea s-au mai spus şi n-a murit nimeni. Or fi repetat chestia aia ţipată de la tribună de Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor, drept răspuns cererii demonstranţilor care pretindeau lefuri mai mari "vă dau p...", ceva care, când n-a fost cu totul ofilită de Johnny Walker, stă pitită în pantaloni. Nu cred însă că Blaga e şeful demonstranţilor. Cine e mai marele CSAT? Cine e comandant suprem peste toate uniformele, cu şi fără fireturi, văzute şi nevăzute? Băsescu! Păi, logic ar fi ca el să-şi dea demisia. Iar dacă Blaga e forţat să plece, el plăteşte decontul târziu pentru insultarea "fâţelor" sau "ţoapelor" din partidul de guvernământ. Vă amintiţi necugetatele vorbe ale celui care "ştie multe" despre alegerea Ebei, despre multele cufere cu bani care navighează, ca prin galeriile de şobolani, prin subsolurile puterii şi chiar despre realegerea cu cântec a realesului. Nesăbuitele vorbe, dacă ţin bine minte, erau "m-am săturat de prea multele fâţe (sau ţoape!) din PDL". Fâţele, ca şi protectorul lor, nu uită şi nu iartă. De-aia zic. Decontul nu e (dacă va fi vreodată un decont, pentru că sunt prea multe lanţuri ale fărădelegii care-i leagă) pentru "javră ordinară", ci pentru "fâţe". Fâţele sunt tari, exagerat de tari în România. Iertare - am scris România. Uitasem că această ţară, săracă şi urgisită, încăpută pe mâna celei mai sinistre mafii, prăduită şi violată pe marginea drumului, vândută pieţelor lumii drept carne vie, cu eticheta "doctor", "profesor", "tânăr fără căpătâi", mai nou "poliţist" nu mai există. Numele celui care girează acest asasinat, înzestrat cu diabolice abilităţi distructive, făptuitorul disoluţiei acestui stat cândva european, azi nici măcar tribal, ci decăzut la civilizaţia grotelor, este Traian Băsescu. Ieşirea în stradă a poliţiştilor mi-a reanimat speranţa că într-o zi, poate, vom scăpa de el.

PS:   Excelent discursul de duminică, de la sediul PNL, al lui Crin Antonescu.