Creierii si rangerii

Surprinzator, ca sa nu spun incalificabil, este comportamentul vecinilor familiei Iovan in noaptea cu pricina. Acestia au stat ascunsi ca sobolanii dupa storuri, sustinand ca, in crucea noptii, n-au auzit ditamai bubuitura de shot gun

Cazul Iovan va fi, dupa parerea mea, adevaratul start al reformei justitiei din Romania. Indiferent de verdict, una dintre "taberele" conturate in aprigele dezbateri din ultimele zile va lua foc.

Daca sotul creatoarei va fi declarat nevinovat, iar legitima aparare va fi acceptata de procurori, acuzatorii pilotului de la Tarom vor clama un nou triumf al banului si al influentei asupra impartialitatii. Daca, dimpotriva, Adrian Iovan, care mai nou nu-si aminteste daca a tras ori daca arma de ranger i s-a descarcat accidental, va fi trimis in instanta pe motiv de omor, aparatorii sacralitatii dreptului de proprietate, cei care sustin ca hotul ar fi primit fix ce merita, vor acuza legiferarea hotiei si a nesigurantei cetateanului.

Tocmai de aceea, Parchetul si Politia trebuie sa trateze acest caz cu toata responsabilitatea. Nici o urma de cedare la presiuni si/sau de neprofesionalism nu ar trebui sa planeze asupra cercetarilor. Or, din pacate, debutul a fost ratat. Cand vine procurorul la locul incidentului si declara solemn, din poarta vilei, la doua ore de la startul anchetei, inainte de expertiza balistica si de cea medico-legala, ca a fost legitima aparare, mie, cel putin, mi se pare ca verdictul oficial a cam fost dat. Iar iesirea recenta a bravelor noastre organe, care au descoperit subit ca mai pot "rezolva" un furt spectaculos prin aplicarea linistitoarei teorii conform careia mortul e de vina pentru orice, ma scuteste de alte sublinieri pe aceasta tema. Poate doar ma face sa-mi inchipui ca jaful grobian caruia familia mea i-a cazut victima, tot acasa, nerezolvat oficial de cinci ani, si-a gasit in sfarsit autorul, in persoana golanasului din Ferentari care si-a pierdut viata in Primaverii. Aceleasi structuri insa nu gasesc de cuviinta sa-l intrebe de sanatate pe autodeclaratul transportator nocturn al lui Bogdan Iancu, enigmaticul dom’ Nelu, transformat in telefonistul de serviciu care ne anunta ritos, seara de seara, la televizor ca tanarul ciorditor se ducea cu sexul, nu cu furatul, prin Primaverii.

Alt element dezamagitor, ca sa nu spun incalificabil, este comportamentul vecinilor familiei Iovan in noaptea cu pricina. Acestia au stat ascunsi ca sobolanii dupa storuri, sustinand ca, in crucea noptii, n-au auzit ditamai pocnitura de shot gun. Te ingrozesti cand vezi atata cinism si, mai ales, lasitatea de care dau dovada simandicoasele fete care locuiesc in selecta zona a Capitalei. Fratilor, puscociul ala bubuie de te scoala din morti (sau, dupa caz, te trece-n lumea dreptilor), iar voi sustineti ca n-ati auzit nimic? Atunci ori erati sedati, ori Adrian Iovan avea amortizor, ceea ce arunca-n derizoriu teoria legitimei aparari. Ca sa nu mai spun ca prezenta familiei Iovan, in prima seara de dupa spalarea rapida a creierilor de hot imprastiati prin curtea proprie, dupa live-urile de rigoare acordate cu generozitate posturilor tv de catre creatoarea-investitoare cu propensiune pentru aparitia in topurile miliardarilor autohtoni, la o stupida si snoaba parada de moda e un act de imbecilitate planetara. Tot in acelasi registru, al vanitatii transformate in neghiobie, am putut revedea amanuntit, in week-end, in presa centrala, imagini ale paradisului atat de scump si de nesigur al cuplului care face prima pagina a ziarelor. Ma mir ca nu s-au dus si la nunta lui Mutu. Misterul absentei familiei Iovan de la mondenitatea gretoasa de la Roma se poate explica insa afland ca "doamna Romanita" are o simtire de rau din cauza socului. Motiv pentru care ieri i-a salutat din mersul avocatului pe procurorii care ii asteptau depozitia.

Sunt cateva zile bune de cand Adrian Iovan a scapat intr-un mod nefericit de anonimat si de stigmatul de a fi cunoscut de opinia publica doar drept sotul ilustrei sale sotii, urmas al devoratorului de pasaret feminin Irinel Columbeanu. Cu toate acestea, reprezentantii unei companii serioase ca Tarom habar n-au cand a fost cautat ultima oara la cap unul dintre pilotii proprii. Au trecut mai bine de patru ani de cand niste descreierati cu brevete de piloti au dus, cu precizie de ceasuri elvetiene, terorismul aeropurtat pe culmile perfectiunii. Dupa 11 septembrie 2001, regulile aviatiei mondiale s-au schimbat drastic in sensul unei securizari fara precedent. Peste tot in lume, cei pe mana carora sunt date vietile nostre la fiecare cursa aeriana sunt verificati si paraverificati. La noi...