x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Criptomonede, monede digitale și Legea lui Gresham

0
Autor: Ionuț Bălan 25 Iun 2021 - 07:30
Criptomonede, monede digitale și Legea lui Gresham


După ce în 2017 a scris că bitcoin e o idee excelentă și că apreciază că nu există vreo autoritate monetară în spatele său, autorul Lebedei Negre, Nassim Nicholas Taleb, revine și vorbește de eșecul criptomonedelor, care nu-s în măsură să ofere acoperire în fața inflației sau să fie comparate cu aurul, ba chiar le aseamănă cu o schemă Ponzi.

Și Banca Centrală Europeană a discutat de emiterea unei monede digitale, care să completeze numerarul. Oare va face și ea un pas înapoi, precum Taleb, pentru a recunoaște că relaxarea cantitativă (QE) a fost o greșeală fiindcă i-a afectat pe proprietari în raritatea bunurilor pe care le dețin ori se va mărgini să sterilizeze masa monetară emisă taman când părea împământenită ideea că evoluţia culturii economice a populaţiei a impus să se creeze aranjamente instituţionale care să limiteze controlul politicului asupra politicii monetare şi a deficitului fiscal?

Dar totuşi, dacă o autoritate monetară emite o monedă clasică şi una digitală, care va fi cea bună, care va fi cea rea? Cine va fi aurul ce se tezaurizează şi cine argintul ce nu se bucură de încredere din Legea lui Gresham? Sigur că dacă se va observa că moneda digitală nu generează încredere, aceasta se va putea ancora şi cu forţa, se vor plăti salarii pentru bugetari şi pensii. Credite nu se vor acorda.

Iar preţul activelor era susţinut şi înainte cu largheţe de banii ce se puneau pe piaţă, cu mai puţină încredere se va fugi spre cumpărarea oricărei bucăţi de pământ. Își mai amintește cineva că banii trebuie să provină dintr-o marfă non-monetară valoroasă?

În fine, banii pot susţine la fel de bine investiţiile şi deficitele. Dacă vorbim de China, intră în calcul prima variantă. Dacă discutăm de minus la buget ca la noi, secvenţa se poate dovedi sinucigaşă. De aceea lucrurile nu trebuie să se deruleze în cheia să găsim aranjamente pentru umflarea deficitelor, ci de a limita controlul politicului asupra politicii monetare şi a deficitului fiscal.

Și asta nu-i tot. E o problemă în contabilitate când băncile comerciale deschid conturi în criptomonede. Intră sau nu în bilanț? În măsura în care nu-s incluse ar trebui să apară o formulă contabilă pentru elementele de pasiv din afara bilanțului. Criptomonedele au propriul sistem de decontare, ceea ce face foarte dificil să se armonizeze cu decontarea reglementată a celorlalte instrumente bancare. Ele pot face, eventual, obiectul unor servicii de custodie. Dar cum se vor comisiona acestea, în moneda clasică sau în criptomonedă? Și dacă se constituie depozite în criptomonede, ele vor fi garantate? Chiar și atunci când se dovedește că induc risc sistemic? Eu cred că cel mai bun răspuns pe care îl poate da o bancă centrală în această privință e că va agrea fără rezerve criptomonedele atunci când va exista o practică general acceptată la nivelul UE.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de