Cui foloseşte ministerul mamut condus de Ridzi?

MTS este un gigant cu zeci de direcţii la sediu şi în judeţe, adevăr ce dă apă la moară celor care spun că, în noul minister, o grămadă de bani sunt "aruncaţi aiurea", că "jaful" ar fi la personal, extrem de numeros şi greu de controlat. Atribuţiile direcţiilor ministeriale sunt de ordinul sutelor, fapt care trimite la un adevăr de tip Murphy: după ce înfiinţezi un minister mamut pentru o strategie înaltă, faci pe dracu'n patru să-i justifici existenţa.

Ridzi e vârful aisbergului. Personajul instalat în moţul strategiei de făcut imagine. De două ori Ridzi e forma arogantă prin care şmecheria politică a prins viaţă. Nu contează cât costă, tineretul s-a mişcat pe 1 şi 2 mai cum nu s-a mişcat în viaţa lui în ţara asta, şi o dată cu el şi noi: eu, numărul de înmatriculare, bărbatu-meu, partidul... Rămân la părerea că, dacă Monica Ridzi recurgea la tactica verificată a ciocului mic, scandalul nu se mai producea. Murea în faşă. Aşa e la noi. Suntem sentimentali. A pierdut-o aroganţa. Când zici cu emfază că nu contează cheltuielile, fiindcă scopul înalt scuză cam totul când eşti pe cai mari, când le dai celorlalţi de înţeles că ei sunt meschini, pentru că sunt opaci la tactica patriotică de a face din tineretul ţării un fel de perpetuum mobile cu obiectiv terapeutic, deja ţi-ai făcut duşmani. Aici au sucombat "succesurile" lui Ridzi. Când ne-a crezut tâmpiţi pe toţi. Când s-a apucat să fluiere obraznic a victorie după ce a spart mai bine de 600.000 de euroi pe trupe, scânduri, ştiri şi comunicate dedicate personajelor de suflet. Ştiinţă înaltă.   

Victoria lui Ridzi e că la 1 şi 2 mai ne-am mişcat la unison cu independenta EBa. Asta e de fapt marea performanţă a lui Ridzi. Pentru asta a fost moşit personajul politic Ridzi şi ministerul adecvat. Ridzi e un produs de laborator politic. MTS a aspirat la măreţia organizării evenimentelor simultane la aerobic, alergatul pe role, la folk etc. cu scopuri lucrative politic. În timp de criză, preşedintele vorbeşte de priorităţi. Boc simte şi el ceva, declară deschis strânsul curelei late (În treacăt fie zis, cu Boc lucrurile nu sunt prea clare. Cât pricepe din criză? Cât ştie din ceea ce se mai întâmplă prin Guvern? Îl fac ăia? Îi dau şi lui date exacte? Îl lasă să vorbească de papagal? Greu de zis). Oricum, zic, până şi Boc simte ceva.

Fiindcă are spate tare, numai Ridzi n-are greţuri la criză. Ea are ţinte istorice: scoate tineretul din staţionare şi pune pe picioare sportul românesc.

Repet: dacă Ridzi avea inteligenţa ciocului mic sabia nu-l taie, nu se isca tulburarea cu euroii. La câţi bani s-au sfeterisit în cele 41 de judeţe plus Capitala din deceniile postrevoluţionare încoace, cei 630.000 de euro se pierdeau în istoria şterpelelilor carpatine. Dacă nu recurgea aşadar la aroganţe, Ridzi era bine mersi.

Vine însă antrenorul maratonistei noastre de aur, Vali Tomescu, şi dezvăluie porcăria făcută Constantinei Diţă. Stupefiant. "I-am propus dnei ministru, zice Tomescu, să organizeze un cros al tineretului în care Puşa să alerge pentru prima oară în România. A răspuns că nu doreşte realizarea brandului Constantina Diţă pe banii ministerului." Stupefiant de mitocănesc. Reflex ministerial al golăniei derbedeilor care au aruncat cu doze de bere în atletă pe când se antrena în Pădurea Băneasa. Că Ridzi n-are treabă cu sportul e un postulat. Că nu-şi respectă principiile perorate la instalare devine la fel de axiomatic. Dar să nu pricepi că Diţă este deja un brand, e de neînţeles. Dai, ca Vanghelie, pe gagăl şi afli. Cum să-i faci tu brand unei campioane olimpice care, între timp, a ajuns stradă în America? Americanii sunt fericiţi să găzduiască brandul Diţă, să-l respecte, să-l iubească. Sunt fericiţi că sunt contemporani cu ea. Aţoasă, Ridzi se arată vigilentă cu banul public, aşa că nici marii performeri de la europene n-au primit până azi banii care li se cuvin.

Până la urmă îţi pui o întrebare de bun-simţ mai ales pe timp de criză: ce-i cu MTS-ul ăsta? Avea România nevoie de un minister al tineretului şi sportului? Ca să facă de două ori ce? Repet ceea ce scriam după campania "De două ori mai europeni", când Jurnalul Naţional a întrebat primul cât au costat campaniile MTS?

"Reamintim că Ministerul Tineretului şi Sportului este un gigant cu 25 de direcţii la sediu şi alte direcţii în judeţe. Atribuţiile direcţiilor ministeriale sunt de ordinul sutelor, adevăr ce dă apă la moară răuvoitorilor care spun că, în MTS, o grămadă de bani sunt «aruncaţi aiurea», că «jaful» ar fi tocmai la personal, extrem de numeros şi greu de controlat."

Prima concluzie e una de tip Murphy: după ce înfiinţezi un minister mamut pentru o strategie politică înaltă faci pe dracu'n patru să-i justifici existenţa.