Culai Lovin, cel ce nu era mort

ROMĂNIA CA O TELENOVELĂ
De mai bine de un an, Culai Lovin umblă peste tot pentru a demonstra că nu e mort. Lucrurile au stat aşa. In 1986, dintr-o greşeală a primăriei din sat, Culai Lovin a fost declarat mort. De asta el a aflat mult mai tărziu, la vreun an după aceea, cănd a primit prin poştă o adresă de la Primărie prin care era anunţat că a murit.

ROMĂNIA CA O TELENOVELĂ

Moto: "Trăim in Romănia, şi asta ne ocupă tot timpul"
Mircea Badea, realizator tv

De mai bine de un an, Culai Lovin umblă peste tot pentru a demonstra că nu e mort. Lucrurile au stat aşa. In 1986, dintr-o greşeală a primăriei din sat, Culai Lovin a fost declarat mort. De asta el a aflat mult mai tărziu, la vreun an după aceea, cănd a primit prin poştă o adresă de la Primărie prin care era anunţat că a murit. Culai Lovin era căutat de Miliţie, pentru că escrocase nişte inşi in tărg la Tuluceşti. Le vănduse un cal care se dovedise, in cele din urmă, după căteva zile, a fi o mărţoagă nenorocită. Culai Lovin o furase de pe un izlaz, o vopsise şi o umflase cu pompa, de părea nu un cal, ci un bidiviu regal, şi o dusese in tărg. După căteva zile, normal, bidiviul redeveni ceea ce era de fapt: mărţoagă. Aflănd de asta, Culai Lovin nu se tulbură. Era normal să se intămple - spunea el celor din sat, care ştiind cum şedea chestia ii băteau obrazul - cine i-a pus să-l inhame la căruţă?! Respectivii se plănseră la Miliţia judeţeană. Aceasta, care se chinuia să descopere de mai mult timp o reţea de traficanţi de cai, emise mandat de arestare pe numele lui Culai Lovin. Din sat i se răspunse, printr-o adresă bătută la maşină, că datul in urmărire generală murise de vreo lună. Miliţia clasă dosarul. Astfel, că lui Culai Lovin ii convenea statutul de mort. Işi putea permite multe. Să fure lemn din pădure, să se imbete la Floreşti şi să facă gălăgie, să umple de sănge pe căte unul. Il prindeau şi-l amendau. Cănd venea adresa s-o plătească, din sat se răspundea, invariabil: coincidenţă de nume, acuzatul nu există, a murit demult.


După Revoluţie, lucrurile se schimbară. Veni Legea Fondului funciar. Culai Lovin făcu cerere să i se retrocedeze pămăntul, deşi nu dăduse nici un metru pătrat la CAP, din simplul fapt că n-avusese nimic. Totuşi, el făcuse cerere. Mai ştii - işi spuse - poate are noroc şi se pricopseşte şi el cu ceva. I se răspunse prompt: n-aveţi dreptul, sunteţi mort. La sosirea primei adrese, Culai Lovin făcu mare gălăgie. Se duse la Primărie cu o falcă-n cer şi una-n pămănt. Primarul, membru al partidului de guvernămănt, ii spuse, zămbind: ne pare rău, ştim că n-ai murit, dar in acte scrie că eşti mort. Aşa că nu te putem ajuta. Cel mai bine ar fi dacă ţi-ai scoate o dovadă din care să rezulte că eşti viu. Te prezinţi cu ea la noi şi, pe baza ei, iţi luăm in discuţie cererea. Insufleţit de idee, Culai Lovin se aruncă in luptă. Numai că lucrurile se dovediră mult mai complicate decăt se aştepta el. Peste tot i se cereau dovezi după dovezi. Dovezi că n-a murit. Dovadă de la biserică, in care să se arate că n-a fost inmormăntat. Hărtia asta nu era suficientă. Din faptul că n-aţi fost inmormăntat la biserica din sat nu rezultă, automat, că n-aţi murit. Puteaţi fi inmormăntat la o altă biserică. Din alt sat sau chiar din altă ţară. Puteaţi să nu fiţi inmormăntat. Cadavrul dumneavoastră poate zace şi acum intr-o pivniţă sau intr-o răpă. Trebuie să dovediţi că in anii in care pretindeţi că aţi trăit n-aţi fost mort.


Culai Lovin se puse pe treabă. Adună din sat declaraţii peste declaraţii. Pentru că mărturia neveste-si nu era luată in considerare, fiind suspectată ca părtinitoare, aduse in cele din urmă pe cea a unei amante. Faptul că, in acest timp, se culcase cu cineva - i se spusese - era o dovadă care atărna greu in verdictul final. Sunt rare cazurile cănd o femeie s-a culcat cu un mort. La această mărturie, obţinută cu greu, pentru că femeia era măritată, se adăugaseră altele. Adresă de la CFR, din care să rezulte c-a mers cu trenul. Certificate medicale, care să demonstreze că - in această perioadă - făcuse radiografii. Un mort nu putea fi radiografiat, susţineau cei de la Notariatul din Floreşti. Cineva ii sugerase să scoată adeverinţă că a votat. Dar toţi cei cărora le zisese de asta izbucniseră in răs. Păi, la toate alegerile de pănă acum, au votat mulţi morţi! Aşa că stai la locul tău. S-ar putea ca o astfel de adeverinţă să te facă mort pentru totdeauna.


Un ins din Floreşti, intălnit la iarmarocul de miercuri, ii dădu soluţia: să se lase accidentat de o maşină. Aşa făcuse şi el. Se alesese, e drept, cu o mănă ruptă, dar pănă la urmă, obţinu adeverinţa că e viu.

Un mort nu putea fi victima unui accident de circulaţie.

Zis şi făcut.

Culai Lovin merse pănă la Floreşti (pe şoseaua Floreşti - Vidra, care trece prin sat, erau puţine şanse ca să fie lovit de vreo maşină), păndi un automobil mai dihai care venea in viteză dinspre Bucureşti şi se aruncă inaintea lui.

Muri pe loc.

Ai lui il blestemară mult timp după aia: se chinuiseră să-l scoată de la morgă şi să-l ingroape, deoarece toată lumea spunea că respectivul murise o dată şi că invierea mortului se mai intălnise in istorie, dar moartea mortului, nu.