Cum o să crape Parlamentul European

Gigi se bâţâia ţanţoş, făcea pe dezinvoltul, discuta cu Traian Ungureanu, chiar aşa, despre ce vorbea cu TRU?, nu că TRU n-ar avea ce vorbi cu Gigi sau Gigi ce vorbi cu TRU, dar totuşi, despre ce-or fi vorbit?, şi-a încrucişat braţele la piept, simţea că viaţa i se schimbă, că e altceva decât în Pipera, decât reînhumarea lui Petrache Lupu, decât dialogurile în noapte cu Borcea - Turcu, decât Vanghelie...

Gigi face istorie, va vorbi în Parlamentul unde va scrâşni lamentabil şi Stolo într-una dintre limbile străine pe care deocamdată le simte, va reprezenta ţara, se va bate pentru ea...

Deci cu ce va începe bătaia pentru România? Cu sechestrarea. Va fi un circ nebun. Circul circurilor. Să vadă Europa ce mă-sa se întâmplă la poalele Carpaţilor. O să se tăvălească pe jos de râs colegii europeni. Când o să povestească el ce i-a făcut justiţia română, după ce i-a prins pe tâlhari, i-a hrănit, le-a dat coniac, whisky, le-a vorbit părinteşte, le-a făcut morală, le-a dat şi un ban de buzunar. Parlamentarii o să se ţină cu mâna de burtă. România va prezenta un nou model de parlamentar.

Deocamdată, Gigi râvneşte doar la ceea ce poate obţine. E în formare. După terminarea mandatului, ambiţiile sale vor fi calibrate pe măsura vremurilor. În 2014 şi ambiţiile ţării vor avea altă dimensiune. Sfârşitul mandatului lui Gigi ne va prinde cu salariile şi pensiile în euro. Şi Steaua va fi alta. Ghencea, Pipera vor fi regiuni ale Europei.

Gigi, aproape textual: Până mi se termină mandatul vreau să fiu cel mai recunoscut parlamentar. Mai vreau ca Steaua să devină o forţă europeană, pentru că eu aşa voi fi identificat, ca patron al unei echipe de fotbal, este prima mea reuşită politică în şase ani şi de acum înainte vreau să reuşesc pe linie politică.

Cuvintele lui Gigi îl vor înălţa o dată cu Steaua, iar o dată cu Gigi şi cu Steaua va lua înălţime şi prestigiul patriei. Conform principiului vaselor comunicante, va scădea prestigiul lui Stolo, de pildă. Nu va fi o pierdere pentru ţară, pentru că va fi compensat cu creşterea lui Gigi.

O să-mi schimb atitudinea, declară Gigi, una e să te cerţi cu Ungureanu şi Stolojan. Corect. Alta e să faci aroganţe cu Turcu şi Borcea. Dar dacă Turcu şi Borcea, observând că ţine, vor vrea să crească şi ei? Mai ales Turcu. De ce adică să nu candideze şi ei la europarlamentarele viitoare, să câştige mandatul şi să se caţere pe culmi cu Dinamo? O dată cu Gigi şi cu ţara. Le simţi invidia, şi ei sunt patrioţi şi simt engleza.

Cu Stolo, Gigi tranşează lucrurile repede. Doar nu se compară Gigi cu Stolo, chiar dacă se dă ăsta mare economist şi finanţist. Dacă te pui la punct cu engleza care-ţi stă pe limbă într-o lună, cu economia şi finanţele nu poate să-ţi ia mai mult de două luni. Mai rămâne să-l malaxeze pe Stolo. Deocamdată îl simte ca pe engleză.

Rămâne disputa cu Vanghelie. Vanghelie a declarat că peste zece ani va fi cel mai tare om politic din România. Are engleza pe limbă. Deocamdată mai are de învăţat. Politică. A reuşit ce şi-a propus, e cu mâna pe spatele lui Geoană. În cei zece ani mai are de mângâiat câteva spătare.

Facem câteva socoteli simple. Peste cinci ani, când va fi altul, Gigi va candida la Preşedinţie. Tot pe-atunci, Vanghelie (despre care Gigi e convins că i-a copt-o cu sechestrarea după ce l-a făcut la alegerile locale cu Mizil, verişoara lui Serghei), Vanghelie deci se va afla la jumătatea drumului personal în viaţă. După încă cinci ani, fiind cel mai puternic om al României, îl va schimba pe Gigi la Cotroceni.

În zece ani, aspiraţiile lui Gigi şi Vanghelie se vor călca până la confuzie, spre binele tuturor, inclusiv al României.

Asta doar dacă Gigi se va plafona în funcţie. Dar dacă Gigi va creşte şi mai enorm? Dacă va privatiza Parlamentul European? Dacă îi va cumpăra sediile de la Bruxelles, Strasbourg şi Luxemburg? Unde, între altele, va ţine conferinţele de presă după meciurile cu Borcea - Turcu. Dacă nu cumva Borcea va fi tot acolo. Cu Turcu.

Gigi, textual: O să vedem noi cine e mai deştept acolo, la Parlamentul European, vedem acolo cine vine cu idei mai bune, cine are iniţiative...
În fond, Europa l-a săltat şi pe Bonaparte.

Meditând adânc asupra fenomenelor, îţi zici ca proasta: dar dacă ăştia au un noroc porcesc şi chiar le iese?