Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce concluzii se pot trage la o lună şi jumătatea de la intrarea în vigoare a legii dării în plată? Nu se bucură de succesul anticipat. Cei mai mulţi care doresc să o utilizeze sunt cei executaţi silit. Nu se potriveşte cu profilul celui ce a achizţionat o casă, dar se confruntă cu dificultăţi neaşteptate. Mai degrabă îi ajută pe speculatorii imobiliari, care doresc să scape de active. Însă tocmai pentru că nu constituie un succes "de masă", nu se adresează celor 900.000 de familii, ce suferă ca urmare a faptului că s-au împrumutat, după cum au zis iniţiatorii actului normativ. O măsură mai bună decât darea în plată ar fi fost, pentru menajele supraîndatorate, relaxarea fiscalităţii şi micşorarea semnificativă a preţurilor la curent şi gaze, în pas cu tendinţa de pe piaţa internaţională.
Ca să rezum, deşi legea dării în plată nu are impactul scontat, ziarele continuă vânătoarea de vrăjitoare şi le reproşează oficialilor băncii centrale că se contrazic. Întrebarea este însă despre ce vorbim? Despre o lege inefectivă?! În loc ca mass media să-şi consume inutil energia în acest fel, poate că ar trebui să le explice românilor, obiectiv, că au plătit preţuri exagerate pe imobilele pe care le-au luat cu credit nu din cauza băncilor. Nu condiţiile de creditare au fost de vină că au ajuns casele pe paliere nesustenabile de preţ, ce s-au corectat ulterior. Iar în măsura în care nişte greşeli politice anterioare sunt îndreptate fără a-i trage la răspundere pe cei ce le-au săvărşit, se poate spune că un management prost caută să repare un management prost.
Asta cu precizarea că, după decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, se pare că băgarea unor cai troieni în România, precum darea în plată sau conversia creditelor, nu mai e la modă. Deci, despre ce vorbim?
Citește pe Antena3.ro
