Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Accizele sunt „taxe selective pe consum”, care „răspund unor considerente de sănătate publică, protecţie a mediului şi economie de energie”. Grupele de produse supuse impozitării sunt „băuturile alcoolice, produsele petroliere şi produsele din tutun”, se arată în lucrarea „Fiscalitate şi preţuri” de Felicia Alexandru, Editura Economică (2002), pagina 276. Alte caracterizări ale grupelor de produse asupra cărora se aplică accize conţin şi expresia, oricum destul de ambiguă, „produse de lux”. În ce măsură s-ar putea încadra cafeaua în aceste definiţii? Este limpede că, în cazul cafelei, considerentele legate de protecţia mediului şi de economia de energie nu se aplică. În ceea ce priveşte sănătatea, cele mai recente studii indică faptul că doar excesul masiv de cafea sporeşte riscul apariţiei unor boli de inimă. Pe de altă parte, virtuţile curative ale cafelei, legate, printre altele, de rolul său protector în cazul cancerului colono-rectal, de capacitatea sa de a reduce acizii bilei şi de a îmbunătăţi echilibrul lichidelor în organism, ca să nu mai vorbim de efectul de stimulare a vigilenţei, sunt recunoscute pe scară largă.
Este cafeaua un produs de lux, justificându-se, astfel, includerea sa pe lista produselor accizabile? Răspunsul valabil în cazul României este: dacă ne uităm la preţuri şi la cât de puţină cafea consumă românii, comparativ cu locuitorii altor ţări din regiune, atunci da, cafeaua este un produs de lux. Însă pe lângă veniturile încă reduse ale românilor, acest statut al cafelei este determinat chiar de existenţa accizei, care majorează preţurile! De altfel, dintre ţările UE în afară de România, doar Letonia şi Germania mai impun o povară fiscală asupra cafelei. În Bulgaria, accizele la cafea au fost eliminate o dată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007.
În 2004, accizele la cafea au fost reduse cu 20%, măsura intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2005. Reprezentanţii Asociaţiei Române a Cafelei susţineau, încă din 2006, eliminarea totală a accizelor la cafea până în 2007. Ministerul Finanţelor Publice propusese, de altfel, iniţial, în 2004, ca accizele la cafea să fie reduse cu 20% în 2005 şi 50% în 2006, urmând a fi eliminate total în 2007.
Dar, abia din 2006 a început să se aplice un program gradual de reducere a acestora. În 2008 accizele au scăzut la 459 euro/tonă la cafeaua verde, 675 euro/tonă la cafeaua prăjită şi 2.700 euro la cafeaua solubilă, de la 612, 900 şi 3.600 euro/tonă în 2007. În 2009, accizele s-au micşorat la 306 euro/tonă (cafea verde), 450 euro/tonă (cafea prăjită) şi 1.800 euro/tonă (cafea solubilă), iar, în 2010, la 153, 225 şi 900 euro/tonă, urmând ca accizele la cafea să fi eliminate total începând cu 2011. Din păcate autorităţile nu s-au ţinut de cuvânt. Suntem în 2013 şi cafeaua a continuat să fie accizată atât în 2011, cât şi 2012 – la nivelul accizelor din 2010 –, pentru acest an rămânând valabil acelaşi nivel în Codul Fiscal: 153 euro/tonă pentru cafeaua verde, 225 euro/tonă pentru cafeaua prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori şi 900 euro pe tonă pentru cafeaua solubilă.
Citește pe Antena3.ro
