De ce nu am vorbit la Consiliul National

In politica, a sti sa taci la momentul potrivit este la fel de important cu o replica bine plasata. In cazul meu, pe care nu doresc sa-l generalizez vexant pentru altii, se poate aplica un alt dicton: tac, deci gandesc. Pot gandi mai bine sau mai rau, dar sunt caracterizat de acest viciu.

Exista un principiu comun si politicii si show-bizului: o absenta remarcata e mult mai importanta decat o prezenta mediocra. Din acest punct de vedere as avea toate motivele sa fiu multumit, pentru ca media a cotat tacerea mea de la Consiliul National de vineri al PSD printre evenimentele unei reuniuni unde n-au lipsit evenimentele.

Cu toate astea ma simt dator cu cateva explicatii pentru cei care, profesional sau ca simpli cetateni, urmaresc mai atent ceea ce se petrece pe scena politica si, mai ales, in PSD.

La fel ca multi alti colegi ai mei, m-am pregatit pentru Consiliul National de la Targu-Mures si nu aveam in vedere o participare ornamental-simbolica. Dar tema intregii intruniri a fost schimbata peste noapte in baza unor decizii luate dupa modelul politic si viticol "Golden Blitz". Altfel spus, cei care se pregatisera pentru o dezbatere serioasa despre prezentul partidului si despre viitorul imediat in politica romaneasca s-au trezit la un alt film: un film de desene animate. Ati fost vreodata chemati la un botez ca sa aflati, la fata locului, ca e vorba despre un meci de volei? Sper ca nu, dar va puteti inchipui cum te simti pe teren imbracat in costum si cu un urias buchet de flori in brate.

In vechiul Drept functiona un principiu potrivit caruia "cine tace consimte". Vreau sa spun foarte clar ca in aceasta situatie el nu poate fi aplicat. In politica, a sti sa taci la momentul potrivit este la fel de important cu o replica bine plasata. In cazul meu, pe care nu doresc sa-l generalizez vexant pentru altii, se poate aplica un alt dicton: tac, deci gandesc. Pot gandi mai bine sau mai rau, dar sunt caracterizat de acest viciu.

Probabil ca multi doreau un scandal suplimentar intr-o intrunire din care nu au lipsit vorbele grele. Dar nu asta e ideea mea despre o dezbatere politica. Nu cred ca te afirmi cu adevarat atunci cand nu irosesti nici un prilej ca sa faci galagie. Cer scuze colegilor care erau pregatiti, poate, sa infiereze, cu manie proletara, punctul meu de vedere si care s-au vazut astfel lipsiti de orice obiectiv politic in ziua, uneori nefasta, de vineri.

In acest moment, partidul are nevoie de o analiza serioasa din interior, pentru ca de analize prietenoase din partea inamicilor a tot avut parte. Faptul ca Nastase vorbeste sau nu in aceasta dezbatere (care inca nu are loc) e mai putin important. As prefera sa asist linistit la o discutie inteligenta si creativa decat sa incerc sa ma opun unor prostii. Pe de alta parte, vreau sa linistesc pe toata lumea: cand voi avea ceva de spus voi spune. Nu am reticente si blocaje, mai ales cand e vorba despre o constructie la care particip de 16 ani.

Tacerea mea de vineri nu trebuie confundata cu renuntarea, cu blazarea, cu timorarea. Cand va veni momentul voi face publice toate aceste sugestii. Daca taci la nesfarsit, consimti macar la un singur lucru: ca raul se va produce in totala si blamabila ta absenta.

P.S. Biroul organizatiei Sectorului 1 Bucuresti a PSD a fost clar pregatit sa ma sanctioneze pentru ceea ce as fi putut sa spun la Targu-Mures. Eu nu am mai spus nimic. Cu toate astea, el tot s-a intrunit ca sa ma sanctioneze pentru ca cineva a uitat sa revoce ordinul. Asta inseamna un partid care merge ca ceasul: odata intoarsa si bine unsa, masinaria functioneaza: tic sa taci, tic sa taci, taci, taci, taci...