De ce o companie pentru dezvoltarea infrastructurii (CDI)

A nu gasi forme de utilizare la timp si cat mai productiv a resurselor disponibile pentru modernizare ar fi o greseala impardonabila.

Romania este o tara cu infrastructura subdezvoltata, iar bugetul public ii ofera resurse putine in momentul de fata pentru modernizare. Intervin insa doi factori care schimba datele problemei in mod radical in anii ce vin: 1) venituri din privatizari importante (de ordinul miliardelor de euro); si 2) fonduri UE care pot ajunge la 4% din PIB anual. Aceste resurse trebuie sa joace un rol esential in dezvoltarea tarii. Este vorba aici de infrastructura propriu zisa (drumuri, poduri etc.), modernizare rurala, amenajarea teritoriului (gandind la lectiile inundatiilor, efectele schimbarii de clima etc.). Ar fi dramatic daca nu am fi capabili sa folosim cat mai bine fondurile din privatizari si resursele UE de care putem beneficia.

Trebuie sa protejam echilibrele macro - sa consolidam dezinflatia si sa nu lasam deficitele externe sa creasca excesiv. Dar a nu gasi forme de utilizare la timp si cat mai productiv a resuselor disponibile pentru modernizare ar fi o greseala impardonabila. Argumentul ca utilizarea banilor din privatizare, prin umflarea puternica a cererii agregate, ar periclita echilibrele macro are un temei, dar are si hibe; el echivaleaza cu a spune ca, in anii urmatori, ar fi mai bine ca Romania sa utilizeze putin din fondurile rezultate din privatizari si cele oferite de UE pentru a nu creste cheltuielile agregate (cererea interna) prea mult - cand problema, in fapt, este alta; problema este cum folosim aceste resurse, daca ele se duc in productia de bunuri publice, in infrastructura, in domenii cu efecte de antrenare puternica pentru productia interna.

Ideea crearii CDI a pornit de la o constatare: Romania are mare dificultate in absorbtia fondurilor UE. De pilda coeficientul de absorbtie a fondurilor ISPA (lucrari de infrastructura si mediu) este de circa 12-13%! Cauzele sunt: un cadru institutional neperformant; lipsa de expertiza (ex: elaborare de proiecte etc.); o prioritizare insuficienta; monitorizare slaba; dispersare de eforturi. Noi nici nu avem o cultura a ceea ce englezii numesc follow-up; adica sa duci la bine sfarsit ceea ce iti propui si in timp rezonabil. Nu mai amintesc de risipa de resurse si coruptie.

Avem nevoie deci de un vehicul institutional care sa "impuste mai multi iepuri":
sa ajute la definirea unor proiecte majore pentru tara, pe baza unei prioritizari riguroase; sa realizeze analiza economica de fundamentare (due diligence) pentru a se obtine costuri cat mai mici de infaptuire; sa se ocupe si de aspectele procedurale pe baza de licitatie (pentru a nu se repeta experienta Bechtel sau Apa Nova); sa monitorizeze implementarea proiectelor pentru a se evita depasiri de costuri nejustificate (cost overruns); aici trebuie sa facem trecerea la cultura follow-up-ului, adica sa realizam ceea ce ne propunem bine si la timp! Prea adesea, ratam obiective majore din varii motive, inclusiv din inconsecventa si nepricepere; sa atraga resurse din surse private si sa se ocupe de aranjamente de concesionare si parteneriate public private (PPP) autentice - subliniez ca este vorba de PPP-uri autentice, nu pentru "consumul public", in timp ce riscurile sunt asumate totalmente de bugetul public; sa ajute la gandirea unei strategii de optimizare a utilizarii fondurilor publice (de la buget, fonduri UE, venituri din privatizare) si private.

Acest vehicul s-ar ocupa de proiecte mari (de peste 10 milioane euro) nereducandu-se numai la drumuri. Experienta noastra, dar si din alte tari, arata ca centralizarea gestionarii proiectelor mari este mai potrivita decat dispersarea ei in conditiile unui mediu institutional inadecvat (principiul subsidiaritatii are utilitate foarte limitata).

CDI ar avea scopul de a realiza, in buna masura, programul national de dezvoltare a infrastructurii, asa cum este formulat de Guvernul Romaniei si validat de Parlament. CDI ar avea mandatul sa faca analiza proiectelor, sa se ocupe de implementarea lor. CDI ar avea ca actionar statul roman cu 100% si activitatea CDI ar presupune:
studii de fezabilitate, programele de investitii si prezentarea/discutia publica a planurilor de localizare a noilor elemente de infrastructura; organizarea de licitatii si proceduri de incredintare de contracte, achizitia de terenuri, executarea lucrarilor, lucrari de maintenance; realizarea proiectelor cu aplicarea riguroasa a principiilor de eficienta si justa calculare (accounting); castiguri de eficienta si economii de cost in management-ul proiectelor si intretinerea elementelor de infrastructura.

CDI este o idee care poate sa devina operationala. Ar fi bine ca guvernul sa insarcineze un task force cu examinarea operationalizarii acestei idei, daca ea va fi considerata ca meritorie, avantajoasa pentru economia nationala. Cu consecventa si imaginatie Compania poate fi operationala inainte de intrarea Romaniei in Uniune.

PS. In diverse tari (Ungaria, Germania, Franta, India, Slovenia etc.) s-a recurs, in diverse perioade, la institutii financiare speciale pentru a rezolva probleme de reconstructie economica, de dezvoltare.