De ce pleacă? De ce nu pleacă?

Laitmotivul tuturor manifestatiilor care au loc zi de zi in intreaga tara este solicitarea ca presedintele Traian Basescu sa demisioneze. Si, evident, si primul-ministru. Opozitia, la randul ei, a formulat, in mod explicit, o cerere in acelasi sens. Pentru a pune in discutie retragerea de la putere a domnului Traian Basescu, USL face demersurile necesare pentru convocarea in sesiune extraordinara a Parlamentului.

O buna parte a societatii civile ii spune, cat se poate de explicit, sefului statului ca este timpul sa-si intrerupa mandatul. La randul sau, presedintele Traian Basescu utilizeaza mai multe motive, care il determina sa ignore atat presiunea strazii, cat si demersurile opozitiei si societatii civile. Care sunt, asadar, argumentele pentru care presedintelui i se cere sa plece si care sunt argumentele care il determina pe acesta sa ramana?

Este greu de contestat, dupa ce au fost facute atat de multe cercetari de piata la cererea tutu­ror partidelor, inclusiv a celor aflate la putere, ca, de mult timp, regimul Traian Basescu nu se mai bucura de un minimum de credibilitate. Practic, din toate sondajele efectuate rezulta ca acest regim mai beneficiaza de increderea unui procent plasat sub 10 la suta din populatie, iar, sub aspectul intentiei de vot, PDL se si­tuea­za undeva intre 20 si 30 la suta. Prea putin pentru a taia si a spanzura in continuare. Printr-o inginerie politica, presedintele Traian Basescu a reusit insa, atragand in aceasta afacere si un partid artificial, UNPR, care nu a fost nicioda­ta validat de alegatori sa incropeasca o majoritate atat in Camera Deputatilor, cat si in Senat.

O majoritate instabila. Si dovada ca asa stau lucrurile este ca nu mai putin de 17 legi importante au trecut prin asumarea raspunderii si nu prin procedeul normal al dezbaterii si votarii articol cu articol. Deci, in Romania, se legiferea­za, ca urmare a absentei unei majoritati reale, prin dictat. Acest adevar este intarit si de nu­ma­rul fara precedent, pana acum, in istoria Ro­ma­ni­ei de ordonante de urgenta. Care reprezinta tot o forma de dictat. Aceasta delegitimare a re­gimului Basescu, care nu se mai sprijina pe vointa cetatenilor, este, in mod abuziv, proiectata si in viitor prin artificii constitutionale, deci prin masuri anticonstitutionale, cum ar fi comasarea alegerilor si prelungirea abuziva si dictatoriala a mandatelor primariilor, pre­se­din­tilor de consilii judetene si consilierilor.

Toa­te acestea, si inca multe altele, sunt argumente pentru care presedintele Traian Basescu ar trebui sa faca ceea ce au facut si alti sefi de stat in situatia sa, respectiv sa plece de pe teren. Exact ceea ce ii cer, in mod explicit, zi de zi, demonstrantii.
Ce argumente invoca domnul Traian Ba­ses­cu pentru a nu pleca? Pentru a ramane la pu­te­re. Primul este tot constitutional. Cum, necum, el a fost ales pentru un nou mandat de cinci ani.

Acesta expira abia la sfarsitul lui 2014. Al doilea argument invocat este ca opozitia, desi se bucura in sondaje de credibilitate, nu dispune de suficiente mandate in Parlament pentru a constitui o majoritate. Al treilea argument invocat este ca protestele organizate zi de zi in Romania sunt spontane, deci neautorizate, ilegale in varianta Cotroceniului si a Ministerului de Interne, si la ele participa o minoritate, cel mult 10 mii de cetateni, dintre care unii sunt huligani. Unele sloganuri, e adevarat pu­tine, dar ele totusi exista, vizeaza schimba­rea nu doar a PDL, ci a tuturor partidelor po­li­tice.

In fine, spune domnul Traian Basescu, im­por­tant e nu ce gandesc 10 mii de oameni, ci mi­li­oanele care stau acasa. Si care, crede el, conti­nua sa ii sustina regimul. Pana la urma, care argumente vor prevala? Ras­punsul s-ar putea sa-l primim cu mare re­pe­ziciune, in masura in care societatea romaneasca se radicalizeaza.