x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De Crăciun ne trebuie apă curată

0
Autor: Cristian Crisbăşan 26 Ian 2013 - 00:20
De Crăciun ne trebuie apă curată Cristian Crisbăşan


Credinţa, dacă o ai, o trăieşti pe viaţă, religia poţi s-o abandonezi sau s-o schimbi.  Poţi să fii un om extraordinar de bun şi credincios şi în afara dogmei. De multă vreme un Crăciun schizofrenic scindat între "moşul de la Coca-Cola" şi "Catedrala Mântuirii Neamului" a transformat majoritatea oamenilor în nişte "fundamentalişti ai ipocriziei". E mult mai uşor să betonezi ermetic haznaua şi s-o vopeşti în roz, decât s-o transformi în pământ fertil.

De Crăciun ni se umezesc puţin ochii, că ne impresionează show-ul ritului lacrimogen, dar apoi ne trezim din "slăbiciunea asta", ca să ne arătăm muşchii de Revelion. Tot timpul ne simţim obligaţi trebuie să demonstrăm şi să spunem ceva, dar nu să facem ceva, în mod real.

Dacă în atmosfera "magică şi duioasă" a Crăciunului v-aţi gândi o secundă, onest şi fără ipocrizie, la cum o să fiţi voi şi semenii voştri pe urmă în cele 365 de zile ale lui 2013, o să vă enervaţi rău şi o să vi se facă ruşine - deşi n-o să recunoaşteţi.

De Crăciun brusc ne reamintim că există oameni slabi şi nevoiaşi, bolnavi, singuri, că avem rude şi prieteni, că omul trebuie să fie bun, generos, tolerant, să nu mintă, să lase deoparte prejudecăţile şi etichetele şi aşa mai departe, dar nu vedem că de fapt asta a ajuns în sine un şablon lipsit de conţinut şi inutil dacă-l comparăm cu viaţa reală.

Credem, în primul rând, cu aroganţă, că lumea asta mare de 7 miliarde de suflete se rezumă, pe 25 decembrie, în fiecare an, la celebrarea naşterii Mântuitorului. O celebrăm de câteva mii de ani, şi mântuirea n-a venit, pentru că probabil n-am înţeles-o bine. Poate că i-am interpretat cuvintele greşit sau ne-am lăsat prea uşor manipulaţi să le înţelegm greşit. Cum poţi să speri la mântuire, la adevărata credinţă în divinitate şi om, dacă tu crezi că eşti alesul care face parte dintr-o minoritate convinsă că numai ea deţine adevărul? Cu restul de oameni, ce facem? Parcă Iisus spunea să ne iubim aproapele, fără să dea o "fişă a postului" pentru acest aproape. Cum să ne mântuim când bombele creştine ucid copiii musulmani din Palestina? şi când, din cauza asta, fundamentaliştii islamici ucid creştini nevinovaţi? Sau când creştinii se ucid între ei? În momentul în care credinţa devine dogmă, spiritul şi sufletul au murit şi odată cu ele şi umanitatea. Probabil că marii iubitori de animale creştini au mai multă iubire şi înţelegere pentru animalele ne-creştinilor, decât pentru aceştia.

Trăim într-o lume atât de falsă, strâmbă şi ipocrită, încât Crăciunul a ajuns un reality-show de rating maxim. Spiritul adevărat al Crăciunului, atunci când este trezit temporar, demonstrează că este o excepţie infirmată de regulă. Dar avem nevoie să-l mimăm, ca show-ul să aibă trăirea "autentică" menită să asigure rating-ul. şi, nu-i aşa, ratingul de fiecare dată istoric, va confirma succesul acestei formule ideologice.

Am ajuns ca din cauza ecologiei - care spune că nu e frumos să tai brazii - să cumpărăm brazi de plastic, dar ignorăm că fabricarea plasticului poluează de 100 de ori mai mult. De exemplu. şi pentru că bradul artificial miroase a plastic, atunci cumpărăm şi spray-uri cu parfum de brad, nişte chimicale a căror fabricaţie poluează şi ea, la rândul ei.
De Crăciun vreau doar apă curată, dintr-un izvor de munte.


Serviciul de email marketing furnizat de