x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale De la pământ la Londra. De Jules Băsescu

De la pământ la Londra. De Jules Băsescu

de Adrian Cercelescu    |    26 Noi 2011   •   21:00

Ma-mbrac, ma sui pe bloc, imi iau racheta si decolez la munca. Opt ceasuri stau cu biciul pe robotii umanoizi, sa n-o ia pe ulei in timpul programului, dupa care ma pun iar in racheta si o tai spre acoperisul blocului meu de garsoniere. Asa vedeau Romania anilor 2000 scolarii anilor ’80: casa, racheta, munca si retur. Eventual, o raita pe Luna, dar in nici un caz un raid de shopping la Londra. E drept, s-ar fi facut si multa scoala de corectie pentru asta. Dar, chiar si asa, e greu de zis ce e mai gogonat – ce spuneau pustii atunci sau ce-a spus presedintele saptamana trecuta, raspunzand la aceeasi intrebare: Cum va arata Romania peste 20 de ani?

Un lucru trebuie observat din capul locului: nu presedintele a raspuns, ci subconstientul lui. Eliminand Agricultura (pentru ca nu s-a nascut omul politic roman care sa nu se bazeze pe prasila), proiectiile sale futuriste s-au referit la Dezvoltarea in ultimul hal a Transporturilor si la atractia de nerefuzat a Turismului. Pe scurt, noi, in anul 2030 si in viziunea presedintelui, ne vom sui in TGV la Constanta ca sa ne ducem (via Paris) la Londra, dupa cumparaturi. Invers, englezii si restul omenirii vor da buzna incoace, ademeniti de ursi si padurea virgina.

Ganditi-va acum ca, daca Jules Verne ar fi printre noi, ar scrie cu usurinta 'Cinci saptamani in tren“, povestind numai din acceleratul Constanta – Arad. La dus. Ganditi-va ca graficul vitezei pe CFR arata in ultimii 20 de ani ca o cadere in cap. Asta ca sa nu ne pierdem in amanuntul istoric ca in ’35 alea pe abur mergeau mai repede. Sesizati cat de indraznet viseaza presedintele? Pai, daca un TGV ar trece acum prin gara Filiasi, i-ar zbura fatada. Asta presupunand prin absurd ca a trecut de Caracal ramanand pe sine. Pur si simplu, vorbim despre recuperarea decalajului dintre 60 si 320 de kilometri pe ora – viteza de croaziera, asa. In conditiile in care ne costa miliardul jumate ca sa ajungem cu maximul la 160, cu ce avem acum.

Ce inseamna sa ne punem pe TGV ca sa facem piata la Londra? Implicatiile iti sperie imaginatia. De ce am face noi cumparaturi in al 16-lea cel mai scump oras din lume? Din doua – una: ori kilu’ de ceapa in Obor o sa ajunga mai scump decat in City chiar adaugand biletul de TGV, ori salariul mediu pe economie ne va impinge la cheltuieli necugetate. Cazi pe ganduri si ramai lat. Daca scenariul se oprea la o simpla sina si un banal TGV Constanta – Londra, era limpede: veneau aia incoace, sa ne vada virginele si ursii. Dar sa ne ducem noi la ei cu sarsanaua... Macar daca zicea de o Tirana, de un Veliko Tarnovo.

Fara indoiala, fiind vorba de fictiune, problema nu este daca, ci cand se va materializa. Partea complexa din toata povestea asta este '2030“. Adica: e clar ca la un moment dat un tren de mare viteza va trece prin Simeria. Dar asta se va intampla cand la Londra va intra omu’ intr-un soi de cabina telefonica, va zice 'la mama“ si tusti! teleportare. E exact cum ai spune ca o sa te duci la Spitalul Judetean si aia vor avea suficient pansament ca sa te faca bine. Fireste, la vremea aia, la ei o sa se dea medicamente compensate de nemurire.

Pentru noi va fi un castig si asa. Mi-e teama doar ca mai inainte va trebui sa trecem prin varianta aia din ’80, cu zburatul de pe acoperis.

×