Deşteaptă-te, romăne!

Se proclamă ziua de 29 iulie Ziua imnului naţional al Romăniei - "Deşteaptă-te, romăne!", simbol al unităţii Revoluţiei Romăne din anul 1848. Aşa sună legea adoptată de Camera Deputaţilor in şedinţa din 27 aprilie 1998. Din ianuarie 1990 a fost adoptat ca imn naţional "Deşteaptă-te, romăne!". In perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat.

Â

Se proclamă ziua de 29 iulie Ziua imnului naţional al Romăniei - "Deşteaptă-te, romăne!", simbol al unităţii Revoluţiei Romăne din anul 1848. Aşa sună legea adoptată de Camera Deputaţilor in şedinţa din 27 aprilie 1998. Din ianuarie 1990 a fost adoptat ca imn naţional "Deşteaptă-te, romăne!". In perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat. Cum ar fi cel datorat poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, "Te slăvim, Romănie" (1953-1977) sau cel care i-a urmat pănă in 1989, "Trei culori cunosc pe lume", o variantă modificată a unui căntec patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu.

Versurile imnului naţional actual al Romăniei aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), un tribun al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor. Poemul "Un răsunet" al lui Mureşanu, scris in vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note in căteva zile de Anton Pann şi căntat pentru prima dată la 29 iunie 1848 la Rămnicu-Vălcea. De atunci, melodia a fost folosită in cele mai importante momente ale istoriei naţionale: in Războiul de Independenţă, in cele două războaie mondiale şi in timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Pentru astăzi, legea prevede ca in Bucureşti şi in municipiile reşedinţă de judeţ să fie organizate ceremoniale publice de intonare a imnului naţional (imnul, alături de drapel şi stemă, constituie simbol naţional). Nu zice nimeni ca astăzi să ieşiţi in faţa blocului şi să căntaţi ostentativ imnul cu măna in dreptul inimii. Dar puteţi ieşi măcar in scara blocului, pentru a vedea dacă pe cutia de scrisori se poate scrijeli cuvăntul "Romăn".